Uneperiştii generalului re-re-re-evaluat Oprea au
făcut o demonstraţie ca la carte de ceea ce înseamnă un partid disciplinat de
tip comunist. Roşu peste tot, autoritarism, linişte pentru sefu’, servilism
dincolo de nişte limite universal acceptate, laude gratuite, mulţumiri fără
număr, periaje cât cuprinde. Un eveniment normal din activitatea unui partid
(inaugurarea unui sediu şi organizarea unei şedinţe regionale) a fost tratat
special sub genericul ’’omagiu conducătorului iubit’’. Chipul preşedintelui de
partid era peste tot, pe afişe, pe pereţi, în tablouri, în suflet şi-n simţiri.
Lideri naţionali, regionali şi judeţeni, simpli membri şi activişti în poziţie
de drepţi şi ochi şi urechi la orice silabă, gest sau mişcare din partea
preşedintelui de partid. Nu puteau lipsi preoţii, cu slujba, mătăniile şi
linguşelile specifice în faţa mai-marilor politici.
Iar declaraţiile pentru presă … în aceeaşi notă
demagogică, cu pretenţii de profesionalism, cu îngrijorări fals-patetice pentru
’’interesul naţional’’, cu patriotism mieros-populist de paradă comunistă. Şi,
când ziariştii aproape doborâţi de atâtea narcisisme deşănţate au încercat să
adreseze întrebări cu privire la realităţile de zi cu zi, liderii UNPR s-au
ridicat de la prezidiu ca la comandă şi au zbughit-o. Cică în programul lor au
fost doar ’’declaraţii de presă’’ nu şi răspunsuri la eventualele întrebări ale
ziariştilor. Ca să vezi! Păi de ce au mai ţinut ziariştii în sediul lor timp de
două ore? Puteau trimite ’’declaraţiile de presă’’ prin fax sau mail şi gata.
Nimeni nu a înţeles atitudinea jignitoare pe care liderii UNPR au avut-o la
adresa presei. Nu ştiu în ce manual de comunicare politică şi relaţii publice
au citit alde Oprea&comp că aceasta este maniera de lucru cu jurnaliştii. O
fi fost ideea generalului de izmene sau or fi fost sfătuiţi de vreun
’’meseriaş’’ în comunicare şi PR? Nu am aflat dar nici nu mai contează.
Am fi vrut să-l întrebăm pe cel care se intitulează
bombastic vicepremier cu probleme de securitate naţională la ce riscuri se expune
statul român odată cu sporirea tehnicii militare NATO şi creşterea numărului de
militari americani de pe teritoriul României din ultima perioadă. Ne apropiem
de vreun război sau ce înseamnă desfăşurarea asta de forţe militare pentru
românii de rând? Mai doream să aflăm dacă a sancţionat pe cineva după ce
secretara sa şi un secretar general adjunct din Ministerul de Interne au intrat
pe mâna procurorilor DNA pentru că au copiat şi folosit în interes personal
informaţii secrete din documentele ministerului pe care îl conduce. Sau dacă se
simte, măcar puţin, responsabil că i-a promovat şi i-a ţinut aproape pe cei doi
angajaţi MAI. Am mai fi vrut să aflăm părerea generalului Oprea cu privire la
zecile de generali din armată şi interne cu probleme penale, de corupţie în
principal, unii condamnaţi deja, alţii trimişi în judecată. Plus că ne
interesa, ca jurnalişti, ce vor face parlamentarii adunaţi sub aripa
protectoare a ’’vulturului’’ roşu uneperist în cazul în care Victor Ponta nu va
mai fi prim ministru. Vor susţine un guvern alături de PSD sau alături de PNL,
în ’’interes naţional’’, desigur? Şi alte chestiuni care, se pare, sunt de
interes doar pentru nişte ziarişti şi nicidecum pentru nişte politicieni cu
obraz gros.
PS – cum era de aşteptat, la reuniunea uneperiştilor
a participat, ca prieten şi partener al generalului Oprea, şeful PSD Marian
Oprişan. A stat la prezidiu, ca un lider naţional al UNPR. Mai ştii, dacă se
satură Oprişan de Ponta&PSD şi sare în barca generalului? Pe lângă
mulţumirile şi laudele siropoase reciproce, Oprişan a avut parte şi de un
omagiu public din partea unui tânăr politician cu interese speciale, trimis pe
la PNL apoi paraşutat la UNPR. Este vorba de ginerele socrului său, deputatul
Laur, care a simţit nevoia să-i mulţumească lui Oprişan în faţa ziariştilor
pentru ’’onoarea’’ pe care le-a făcut-o prin prezenţa la adunarea lor de
partid!?Pfuuaaaiii … unde eşti tu, Ţepeş, Doamne?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu