Ședința Biroului Politic Județean al PNL Vrancea, prezidată de către prim-vicepreședintele Teodor Atanasiu, nu a liniștit apele în partid. A fost o amestecătură de reproșuri, acuzații, interese personale, îmbârligări, răsturnări și jocuri de culise care au dat un rezultat care, la prima vedere, ar împăca și capra și varza. Au lipsit discuțiile concrete, corecte, negocierile argumentate, dorința de a aplana tensiunile și de a găsi variantele cele mai bune pentru filiala PNL Vrancea. Tensiunile nu s-au estompat, taberele nu s-au împăcat, frustrările și nemulțumirile nu au fost diminuate. Peneliștii vrânceni nu au avut un dialog real nici măcar în ceasul al douăsprezecelea. Fiecare a ținut-o pe a lui iar listele votate au ieșit parcă din neant, fiind votate cu ochii închiși, aproape în unanimitate (67 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și o abținere).
Cu un avânt inexplicabil, liberalii vrânceni și-au votat și o țintă electorală ce pare halucinantă, în condițiile actuale. Astfel, PNL Vrancea își propune să obțină un scor de 38% la alegerile parlamentare din 11 decembrie, ceea ce înseamnă un senator și doi deputați. Nici la alegerile locale din 5 iunie nu s-a reușit acest scor, atunci când se mobilizează cel mai bine activul din teritoriu - circa 35%. Ținând cont de disputele și tensiunile interne, de celelalte probleme, cum va reuși PNL Vrancea să obțină 38%? Nici Convenția Democrată Română, în perioada de glorie, nu a luat acest scor, Alianța DA, în 2004, a luat puțin peste 30%, PDL, în 2008, pe val, cu Băsescu în forță, a obținut tot puțin peste 30 de procente... Dar acum, cu atâtea probleme în PNL, la nivel central și județean, cum de s-a stabilit o țintă electorală atât de înaltă? Poate cu scopul de a se decapita conducerea actuală a PNL Vrancea după alegerile parlamentare? Cine are motivație să muncească în așa manieră încât filiala județeană să se apropie, măcar la vreo 5 procente, de scorul stabilit? Cine/cum se va mobiliza? Cică cei 3 candidați de pe locurile visate eligibile ar trebui să se arunce în bătălia electorală cu capul înainte și să mobilizeze activul de partid și simpatizanții din teritoriu. Cine sunt aceștia și ce pot face ei? Președintele filialei, Cătălin Toma, este primul pe lista pentru Senat. A câștigat al treilea mandat de primar al comunei Jariștea, cu scor mare, dar nu a reușit să capaciteze partidul pentru a diminua din forța PSD din județ. Modul în care a condus filiala de la începutul anului reprezintă una dintre cauzele principale ale tensiunilor interne care au explodat zilele acestea. Trecut la Senat deși voia pe primul loc la deputați, respingerea de către colegi a ”surprizei” Cornel Noană, nemulțumirile unor apropiați îi vor șubrezi poziția, influența în partid și capacitatea de a mobiliza activiștii și alegătorii. Principalul contestatar și rival al lui Cătălin Toma, în speță Ion Ștefan, a obținut o parte din obiectivele declarate cu puțin timp în urmă: nu l-a dat jos pe Toma din fruntea partidului, nu și-a impus listele sale de candidați dar a fost desemnat pe locul întâi pe lista pentru Camera Deputaților, cea mai importantă poziție și singurul loc eligibil sută la sută. Putem spune că a obținut, practic, o victorie în fața lui Toma. Dar va mai fi el interesat să alerge și să se implice în campania electorală, așa cum a făcut-o la alegerile locale, pentru a mobiliza peneliștii din teritoriu? Ion Ștefan a luat la locale 36% în Focșani, cum va scoate 38% pe județ, la alegerile parlamentare? Cât despre candidatul de pe locul al doilea de pe lista pentru Camera Deputaților, Liviu Bostan, acesta nu s-a dovedit niciodată un ”aspirator” de voturi, un politician implicat, cu notorietate și priză la public. Fără bube politico-financiare, Liviu Bostan este un actor longeviv pe scena politică județeană, fără realizări notabile, liniștit, fără a stârni emoții, tulburări sau sentimente. Conjunctura favorabilă l-a adus în funcția de prim-vicepreședinte al PNL Vrancea. S-a implicat în jocuri de culise care nu au avut, mereu, succesul scontat. Unul dintre acestea este încercarea de a constitui, la braț cu Sorin Hornea (în martie a.c., înainte ca Hornea să fie numit prefect) și în negociere cu pesediști de mâna a cincea, o structură politică județeană pentru partidulețul lui Mircea Geoană. Așadar, cei 3 - Toma, Ștefan, Bostan - trebuie să tragă tare pentru a ajunge în Parlament și să facă imposibilul pentru a obține 38% la alegerile parlamentare din 11 decembrie.
Cum nu a existat cu adevărat o negociere între taberele din filială, nemulțumirile persistă și chiar se amplifică. Sigur, nu puteau ajunge toți aspiranții îndreptățiți sau cu șanse pe puținele locuri considerate eligibile, dar nici nu s-a încercat o mediere reală, nu s-a discutat deschis și cu argumente. Printre ”victimele” colaterale după votarea listelor de candidați se numără Cristian Bălosu, Gabriel Postolache, Florin Nedelcu, Paul Ciubotaru, Cătălin Buscă. O mențiune specială pentru Cornel Noană, cu experiențe politice negative în PNL, atât cu Nini Săpunaru cât și cu Cătălin Toma. Cât despre Nini Săpunaru, acesta fusese scos din calcule de mai mult timp, la nivel central și județean. Nemulțumiții din PNL ar putea ridica probleme statutare și procedurale legate de votul dat în ședința BPJ. Listele de candidați votate în BPJ au fost diferite față de cele votate în ședința CJEx de duminică și, din această cauză, ar putea apărea contestații și chiar reluarea votului.
În fine, la momentul acesta, cu datele prezente, probabil că lui Oprișan îi va fi la îndemână să ”dea” al cincilea post de deputat de Vrancea unuia dintre favoriți - ALDE sau PMP. În principiu, PSD nu va putea lua mai mult de 60% la alegerile parlamentare din 11 decembrie, ceea ce înseamnă un senator și 3 deputați. Cu redistribuirile de rigoare, PNL s-ar putea baza doar pe un mandat de deputat și unul de senator. Astfel, rămâne ”disponibil” un mandat de deputat, pentru care se vor bate PNL, pe de o parte, și sateliții PSD, de cealaltă parte.
