marți, 10 iunie 2014

Istoria recentă: PNL-PD versus PNL-PDL

Au fost multe şi vor fi şi mai multe comentarii despre noua alianţă şi următoarea fuziune PNL-PDL. O reeditare, practic, a fostei Alianţe Dreptate şi Adevăr PNL-PD. Cum vă amintiţi, nici nu se număraseră toate voturile de la alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai că liderii celor două partide au şi anunţat alianţa+fuziunea. Totul cât mai rapid. Cu multe feţe surprinse şi tot atâtea semne de întrebare. Crin şi Blaga, apoi şi Iohannis, au spus clar că vor merge împreună la alegerile prezidenţiale, se vor coaliza la nivelul organizaţiilor judeţene şi vor fuziona, cel mai probabil la începutul anului viitor. De curând, liderii PNL şi PDL au declarat, nici mai mult nici mai puţin, că se gândesc să fuzioneze chiar în această vară!!?? De ce se grăbesc precum fata mare la măritat? Se va încununa cu succes o asemenea mişcare politică rapidă? Să avem puţintică răbdare...
Aşa că n-ar fi rău să ne amintim câteva momente importante din istoria politică recentă. Cu referire directă la modul în care s-a constituit Alianţa DA în anul 2003. Şi o comparaţie a evenimentelor şi mutărilor politice. În primul rând, PNL şi PD erau aproape de limita supravieţuirii după alegerile parlamentare din anul 2000, ambele cu rezultate de circa 7%. PDSR preluase puterea totală iar anul următor îşi trăgea ''faţă europeană'' prin fuziunea cu PSDR-ul lui Cunescu (condus, practic, de Alexandru Athanasiu). Era clar că PNL şi PD aveau nevoie de o revigorare. Aşa că ambele partide şi-au schimbat, în mare parte, structurile de conducere. Traian Băsescu a câştigat alegerile în PD iar Valeriu Stoica a preluat şefia PNL. Cei care nu au rezistat vicisitudinilor opoziţiei sau tentaţiilor puterii au părăsit cele 2 partide şi au trecut la PSD. Apoi, încet, noile conduceri ale PNL şi PD au început să-şi reorganizeze structurile din teritoriu. Şi-au dat seama că trebuie să strângă rândurile în faţa tăvălugului roşu. Au încercat să adune formaţiunile politice mai mici sau organizaţiile civice. De exemplu, PNL a preluat ApR-ul lui Meleşcanu, PNL-Cîmpeanu şi UFD-ul lui Vosganian iar PD a fuzionat cu PUNR şi cu Partidul Naţional Român al lui Măgureanu. Băsescu şi Stoica vorbeau de posibilitatea unei alianţe PNL-PD. Stoica l-a adus pe Stolojan la conducerea PNL. Cele două partide din opoziţie intrau, încet, pe creştere electorală. În teritoriu începuse o colaborare între penelişti şi democraţi. Iar în septembrie 2003 s-a constituit Alianţa Dreptate şi Adevăr PNL-PD. În 2004, doar în Bucureşti şi Cluj Napoca s-a mers cu liste şi candidaţi comuni la alegerile locale. Abia la alegerile parlamentare din luna noiembrie 2004 Alianţa PNL-PD s-a prezentat cu liste comune în toată ţara. Au ajuns la guvernare, s-au certat şi s-au despărţit în 2007. Se ştie ce s-a întâmplat, chiar dacă proiectul iniţial Stoica/ Stolojan - Băsescu prevedea posibilitatea unei fuziuni. Şi cred că orgoliile şi interesele personale au împiedicat împlinirea acelui proiect politic de centru-dreapta.
 Iar acum vedem declaraţii super-optimiste ale liderilor PNL şi PDL cu privire la o nouă alianţă şi o fuziune rapidă după ani buni de bălăcăreli şi atacuri dure reciproce. Ambele partide au obţinut rezultate nesatisfăcătoare la alegerile europarlamentare, la distanţă mare de PSD. Dar prea puţini recunosc eşecul. Doar Crin şi-a dat demisia şi, apoi, şi-a dat şi seama că greii PNL l-au tras, deja, pe linie moartă. Iohannis a demisionat dar şi-a asigurat ascensiunea la şefia PNL şi, probabil, nominalizarea pentru a candida la prima funcţie în stat. În schimb, la PDL, Blaga s-a repliat imediat sub pulpana noului proiect politic de centru-dreapta. Fără remuşcări. Mai mult, noul tandem politic Iohannis-Blaga a ţinut morţiş să-şi arate muşchii în faţa celorlalte formaţiuni de centru-dreapta şi le-a dat cu flit. Spun că nu au ce să negocieze cu alde PMP, FC, PNŢCD etc. Doar dacă vin la ei în genunchi, cu săru' mâna, şi acceptă să fie pe la coada vacii. În rest, fără discuţii, fără prezentare de proiecte, idei, strategii. Cel puţin ciudată această atitudine arogantă a PNL şi PDL, dacă nu cumva ar trebui să bănuim nişte chestii ascunse. Şi toţi clamează necesitatea unificării dreptei şi susţinerea unui candidat comun anti-PSD la prezidenţialele din toamnă!
Aşadar, circa doi ani au lucrat PNL şi PD pentru realizarea unei alianţe politice de succes, cu ''animale'' politice de forţă, gen Băsescu, Stoica sau Stolojan (la vremea respectivă). Acum, PNL şi PDL vor să se alieze şi chiar să fuzioneze în doar câteva luni. Dar sunt, măcar, comparabile ''animalele'' de tracţiune politică, gen Iohannis, Predoiu sau Blaga?   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu