* Vrancea este singurul judeţ din ţară fără echipă de fotbal măcar în Liga a III-a!!! De ce? Păi ... ăla nu vrea, ăla nu poate, ăla nu ştie, ăla nu se bagă, ăla e slab, ăla n-a primit dispoziţie de la şefu', ăla a primit interdicţie, ăla nu-l agreează pe celălalt, ăla ar vrea da' numai dacă ... şi tot aşa. Mulţumim din inimă! Partidului?
* Vedem că, deşi fotbalul vrâncean mişcă doar la nivelul copiilor, pasiunile stârnite de nişte funcţii la Asociaţia Judeţeană de Fotbal dau în clocot. Aşa cum am scris şi luna trecută, bătăliile pentru conducerea AJF Vrancea se dau mai mult pe la spate, înşurubate, perverse şi nesportive în dauna fair-play-ului clamat de întreaga mişcare sportivă. Unii observă, de exemplu, că se preiau modele de succes din politică. Dacă şoferul Mitrea a ajuns mare lider de sindicat şi, ulterior, deputat, senator şi ministru, atunci alţi şoferi nu ar putea să conducă, măcar, destinele fotbalului vrâncean? Te trezeşti că, mâine-poimâine, or vrea şi primari sau parlamentari!? Deocamdată, unul se vrea preşedinte iar celălalt vicepreşedinte la Asociaţia Judeţeană de Fotbal. Cum scriam acu' vreo lună, unul Jan-sprintar, care lustruieşte volanul pe la Camera de Conturi, continuă munca de ''lămurire'' a primarilor din judeţ care au echipe de fotbal în ligile judeţene. Adică le flutură perspectiva unor verificări ale instituţiei publice de unde încasează ceva lovele pe la actele primăriilor respective cu două rezultate: pozitiv sau negativ, în schimbul voturilor de la alegerile pentru conducerea AJF, din luna august. Se vede treaba că şeful de pe-acolo, conu' Petrea, e plecat în concediu departe de casă (poate chiar prin galaxie) sau are diverse alte treburi din moment ce tolerează jocurile lui Jan-sprinţar care afectează credibilitatea instituţiei publice pe care o conduce. Mai mult, primarilor şi altora cu drept de vot la alegerile cu pricina li se susură la ureche (sau direct în faţă) cum că însuşi tânărul preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal ar susţine aceste jocuri pentru putere din Vrancea! Răzvan Burleanu, chiar aşa? N-ar fi normal ca, de fotbal, să se ocupe oamenii de fotbal şi nu alţi neaveniţi?
* Că tot am scris de fotbalul nostru liliputan. Îmi amintesc că, acum câţiva ani, s-a propus realizarea unei investiţii în Vrancea pentru înfiinţarea unui centru regional de fotbal pentru copii, în parteneriat FRF - autorităţile publice judeţene. Nu s-a vrut, poate pentru că nu era rost de vreun comision gras. Şi nici de vreun avantaj electoral consistent. Aveau avantaje doar copiii (eventual şi familiile acestora), o serie de vrânceni care ar fi avut locuri de muncă, imaginea judeţului, viitorul fotbalului vrâncean, firme din turism şi servicii. Neimportant pentru Marean şi gaşca lui. Aşa că acest centru s-a făcut în alt judeţ din Moldova, acolo unde s-au găsit oameni deschişi la minte (şi mai puţin hămesiţi) din administraţia publică.
luni, 28 iulie 2014
miercuri, 16 iulie 2014
Chestii, trestii ...
* Un peşte viguros (dar cam puturos) de prin bălţile Deltei Dunării a ajuns abia acum la noi, după aproape 2 ani de înotat contra curentului. Şi ne-a spus o poveste veselă, pe nerăsuflate. Cică prin septembrie 2012, atunci când PSD pregătea asaltul pentru alegerile parlamentare din decembrie 2012 şi împărţea funcţiile şi interesele publice pe la Murighiol, s-a dat o petrecere straşnică, organizată de cel mai ... cel al Vrancei. Că era ziua lui. Şi cine putea să-i distreze mai bine pe liderii PSD decât nişte artişti din Vrancea? Aşa că, la o anumită oră, un autocar plin cu dansatori, cântăreţi şi instrumente a ajuns la Tulcea cu scopul nobil de a le gâdila ochii şi urechile lu' alde Ponta, Hrebenciuc, Oprişan, Dragnea&comp. Şi au cântat, şi au dansat, şi ce s-au mai distrat... Suntem convinşi că, dacă e vorba de Ansamblul ''Ţara Vrancei'' (ce aparţine Primăriei Focşani), totul a fost corect. Adică persoana privată care i-a chemat să-i distreze a plătit din propriul buzunar toate cheltuielile: transport, masă, onorarii, închirieri ş.a. Şi mai credem că există facturi, rapoarte şi alte documente necesare pentru a demonstra că toată tărăşenia a fost legală şi nicidecum o distracţie privată plătită din taxele şi impozitele focşănenilor.
* Manevrele adiacente contractului pentru sistemele IT şi securizarea frontierelor ies, încet, la lumină. Buboiul s-a spart iar puroiul curge. Altă treabă n-or fi având şi procurorii ăştia ''băsişti''? Păi, în concordanţă cu acest subiect din era Năstase, ar putea apărea şi raportul întocmit de Ponta, în perioada când era şeful Corpului de Control, cu privire la activităţile de pe toate planurile ale lui Oprişan. Că, în 2005, documentele respective s-au dovedit a fi de negăsit prin sertarele guvernului. Şi nici nu le-a mai căutat nimeni! Poate se găsesc acum... Sau o mână spală pe alta şi uite-aşa ne alegem cu o faţă curată?
* Nemuritorul Mugur Isărescu a pus botu' la PSD şi, în scurt timp, a fost încălecat. Problema nu e că Isărescu s-ar fi ramolit ci că Banca Naţională a României a ajuns să fie condusă de o seamă de politruci roşii în dauna profesioniştilor în finanţe.
* Fostul luptăcios anti-comunist, anti-partidul lui Iliescu, anti-securitate ... Victor Ciorbea (auto-vopsit în culorile democraţiei) a ajuns într-o funcţie publică extrem de importantă pentru democraţia românească - Avocatul Poporului. Cu sprijinul total al partidului lui Iliescu şi al acoliţilor săi! Seniorul Coposu se răsuceşte în mormânt (pentru a câta oară?). Şi, parafrazându-l pe premierul-MTO: Sper că eşti fericit acum, Emil Constantinescu!
* Nu putem trece peste subiectul Băsescu versus Ponta&juna Ioana. Aşaaaaa ... pe lângă. Văzând replicile şi ''explicaţiile'' profesioniste ale domnişoarei ministru Petrescu, putem face mici comparaţii cu alţi ex-miniştri de finanţe din România ultimilor ani. Cu feţele lor de birocraţi comunişti, Ialomiţianu şi celebrul Gherghina ne par, acum, nişte intelectuali fini. Inginerul Pogea pare chiar un şmecher al finanţelor publice, Vlădescu, Vosganian sau Ciumara nişte lorzi adevăraţi. Cât despre Tănăsescu ... doctor docent fără concurenţă! În plus, unii susţin că şi Băsescu a fost încurcat de prestaţia jalnică a cuplului Victor&Ioana. Şi, de aceea, nici nu prea s-a aruncat pe ''adversari''. Iar alţii bagă şi parabole - ''când prada e prea uşoară, parcă şi corbul se jenează să o devoreze!''
* Specialiştii au demontat, cu cifre, minciunile guvernanţilor debitate poporului zi de zi cu privire la ''beneficiile'' majorării accizei la carburanţi. Statisticile indică un deficit bugetar de circa 11 milioane de euro pe lună şi scăderea vânzărilor de benzină şi motorină. Plus că au crescut preţuri şi tarife la majoritatea produselor şi serviciilor din cauza supra-accizării. Urmează alte majorări?
* Ghicitoare de final - cine şi-a cerut scuze de la Oprişan, la telefon, după ce junele Bîrlădeanu (iubitor de tineret şi de funcţii înalte) i-a transmis că fermierii vrânceni s-au arătat scârbiţi de demagogia sa? Gen ''şefu', erau nişte pedelişti! N-o să se mai întâmple!''.
* Manevrele adiacente contractului pentru sistemele IT şi securizarea frontierelor ies, încet, la lumină. Buboiul s-a spart iar puroiul curge. Altă treabă n-or fi având şi procurorii ăştia ''băsişti''? Păi, în concordanţă cu acest subiect din era Năstase, ar putea apărea şi raportul întocmit de Ponta, în perioada când era şeful Corpului de Control, cu privire la activităţile de pe toate planurile ale lui Oprişan. Că, în 2005, documentele respective s-au dovedit a fi de negăsit prin sertarele guvernului. Şi nici nu le-a mai căutat nimeni! Poate se găsesc acum... Sau o mână spală pe alta şi uite-aşa ne alegem cu o faţă curată?
* Nemuritorul Mugur Isărescu a pus botu' la PSD şi, în scurt timp, a fost încălecat. Problema nu e că Isărescu s-ar fi ramolit ci că Banca Naţională a României a ajuns să fie condusă de o seamă de politruci roşii în dauna profesioniştilor în finanţe.
* Fostul luptăcios anti-comunist, anti-partidul lui Iliescu, anti-securitate ... Victor Ciorbea (auto-vopsit în culorile democraţiei) a ajuns într-o funcţie publică extrem de importantă pentru democraţia românească - Avocatul Poporului. Cu sprijinul total al partidului lui Iliescu şi al acoliţilor săi! Seniorul Coposu se răsuceşte în mormânt (pentru a câta oară?). Şi, parafrazându-l pe premierul-MTO: Sper că eşti fericit acum, Emil Constantinescu!
* Nu putem trece peste subiectul Băsescu versus Ponta&juna Ioana. Aşaaaaa ... pe lângă. Văzând replicile şi ''explicaţiile'' profesioniste ale domnişoarei ministru Petrescu, putem face mici comparaţii cu alţi ex-miniştri de finanţe din România ultimilor ani. Cu feţele lor de birocraţi comunişti, Ialomiţianu şi celebrul Gherghina ne par, acum, nişte intelectuali fini. Inginerul Pogea pare chiar un şmecher al finanţelor publice, Vlădescu, Vosganian sau Ciumara nişte lorzi adevăraţi. Cât despre Tănăsescu ... doctor docent fără concurenţă! În plus, unii susţin că şi Băsescu a fost încurcat de prestaţia jalnică a cuplului Victor&Ioana. Şi, de aceea, nici nu prea s-a aruncat pe ''adversari''. Iar alţii bagă şi parabole - ''când prada e prea uşoară, parcă şi corbul se jenează să o devoreze!''
* Specialiştii au demontat, cu cifre, minciunile guvernanţilor debitate poporului zi de zi cu privire la ''beneficiile'' majorării accizei la carburanţi. Statisticile indică un deficit bugetar de circa 11 milioane de euro pe lună şi scăderea vânzărilor de benzină şi motorină. Plus că au crescut preţuri şi tarife la majoritatea produselor şi serviciilor din cauza supra-accizării. Urmează alte majorări?
* Ghicitoare de final - cine şi-a cerut scuze de la Oprişan, la telefon, după ce junele Bîrlădeanu (iubitor de tineret şi de funcţii înalte) i-a transmis că fermierii vrânceni s-au arătat scârbiţi de demagogia sa? Gen ''şefu', erau nişte pedelişti! N-o să se mai întâmple!''.
miercuri, 25 iunie 2014
Timpul nu mai avea (are) răbdare
Pe scena politico-mediatico-financiară, învăluită în putorile serviciilor, se joacă la rupere. Aproape toţi au lăsat garda jos. Se cere sânge, mult sânge. Hiene, rechini, aligatori, şerpi, lupi, tigri, vulturi ... numai devoratori, toţi atacă fără cruţare, din toate poziţiile şi părţile. Mai sunt câteva luni. Ori ... ori! Nu mai este loc de încetare a focului, de armistiţiu. De vreun angajament de pace provizorie nici nu mai poate fi vorba. Întorsături, lepădări, surprize, ''adevăruri'', momeli, manipulări ... cât cuprinde. Vor fi răniţi dar şi mutilaţi. Câţi vor rezista asediilor? Câţi vor para loviturile? Ce riposte, strategii, tactici vor adopta? Vor fi, cu siguranţă, victime colaterale. Multe, din păcate. Adică milioane de români care asistă la un circ grotesc, cu buzunarele goale. Că pâine nu mai au cui să ceară. Nici nu ar avea cine să se mai ocupe şi de aşa ceva. Scopul politicienilor scuză mijloacele şi explică situaţia. Semeni vânt, culegi furtună! Valabil pentru toţi: Băsescu, Ponta, Voiculescu, Ghiţă, serviciile de informaţii, Crin, Blaga, Tăriceanu, Udrea, Dragnea, Sîrbu, Hrebenciuc etc.
PS - mi-aduc aminte de celebrul scandal ''Ţigareta'', din perioada guvernării CDR, în care au fost implicaţi, printre alţii, sepepiştii Nicu Anghel şi Gheorghe Truţulescu. Iar în scandal s-a strecurat şi numele lui Dragoş Constantinescu, nimeni altul decât fiul preşedintelui României de la acea vreme, Emil Constantinescu. Şi, odată cu acest scandal, ne-am lămurit de jocurile pe care le făceau şefii serviciilor secrete numiţi de CDR: la SRI - Costin Georgescu şi Mircea Gheordunescu, la SIE - Cătălin Harnagea. Consecinţe?
- Emil Constantinescu s-a declarat învins de servicii şi a renunţat să mai candideze pentru al doilea mandat de preşedinte;
- PNŢCD a fost îngropat definitiv;
- partidele non-PDSR/PSD (PD, PNL, ApR) s-au sfâşiat între ele în anul electoral 2000.
Acum îl vom auzi şi pe Băsescu spunând că a fost învins de servicii? Oare SRI şi DGIPI - dar şi celelalte structuri informative - şi-au stabilit, deja, favoriţii pentru alegerile prezidenţiale de anul acesta şi pentru anul electoral 2016?
PS - mi-aduc aminte de celebrul scandal ''Ţigareta'', din perioada guvernării CDR, în care au fost implicaţi, printre alţii, sepepiştii Nicu Anghel şi Gheorghe Truţulescu. Iar în scandal s-a strecurat şi numele lui Dragoş Constantinescu, nimeni altul decât fiul preşedintelui României de la acea vreme, Emil Constantinescu. Şi, odată cu acest scandal, ne-am lămurit de jocurile pe care le făceau şefii serviciilor secrete numiţi de CDR: la SRI - Costin Georgescu şi Mircea Gheordunescu, la SIE - Cătălin Harnagea. Consecinţe?
- Emil Constantinescu s-a declarat învins de servicii şi a renunţat să mai candideze pentru al doilea mandat de preşedinte;
- PNŢCD a fost îngropat definitiv;
- partidele non-PDSR/PSD (PD, PNL, ApR) s-au sfâşiat între ele în anul electoral 2000.
Acum îl vom auzi şi pe Băsescu spunând că a fost învins de servicii? Oare SRI şi DGIPI - dar şi celelalte structuri informative - şi-au stabilit, deja, favoriţii pentru alegerile prezidenţiale de anul acesta şi pentru anul electoral 2016?
marți, 17 iunie 2014
De-ale noastre
* Mulţi funcţionari din finanţele judeţului, care se plâng de mama focului de salarii mici şi muncă istovitoare, fac diverse activităţi ''extra-curriculare'' din acelaşi domeniu. Ilegal şi imoral, inspectorii respectivi aranjează documentele contabile ale multor societăţi comerciale aşa încât să fie la limita legii (servicii achitate pe măsură). Iar dacă depăşesc spiritul şi limita legii, atunci inspectorii au grijă ca verificările colegilor lor să se încheie cu bine, fără mari pagube pentru patronii aflaţi sub protecţia lor. Şi, pentru ca totul să fie sub aura legalităţii, documentele contabile ''coafate'' pe blat de finanţişti au ştampile şi semnături din partea contabililor autorizaţi privaţi, în schimbul unui comision şi al promisiunii că vor avea diverse beneficii. Şi tot aşa ... şefii ce zic, sunt de acord sau fac parte din aceeaşi cloacă?
* Este unul Jan-sprinţar, şofer pe la Camera de Conturi, care s-a apucat de făcut jocuri şi tras sfori pentru PSD şi împotriva preşedintelui Asociaţiei Judeţene de Fotbal, Dan Dumitru (că tot se apropie alegerile la AJF!). Jocurile se desfăşoară sub atenta supraveghere a unui specialist în asemenea manevre securistice, cumătrul Didi al lui Marean, ofuscat că Dumitru nu vrea să se încoloneze directivelor partidului roşu. Că şi fotbalul tot pe politică se duce de râpă! Revenind la Jan-sprinţar, acesta îşi arată muşchii de la instituţia de unde ia un ban public în faţa primarilor care au echipe de fotbal. Cică le flutură posibilitatea unor controale ale inspectorilor Camerei de Conturi pe la primăriile respective şi, în funcţie de votul şi susţinerea pentru conducerea fotbalului vrâncean, inspectorii ar întocmi documente în consecinţă. Curată coincidenţă, nene Jan! Alo, conu' Petrea, mai sunteţi şef pe-acolo sau nu vreţi să-i deranjaţi pe slujbaşii ''domnului preşedinte''?
* Mare aglomeraţie de ochi albaştri, de ieri şi de azi, la o chermeză a unei celebre societăţi de asigurări. Cum o dădeai, cum te-nvârteai, de ei te loveai! Tineri, adulţi, maturi sau pensionari, inflaţie, nu glumă! Mai ales că şi-a făcut apariţia şi unul dintre produsele cele mai profitabile ale securităţii comuniste, miliardarul făcut din banii românilor Ioan Niculae. N-a lipsit nici al nostru Marean-Renato-Alin, să-şi prezinte omagiile mai-marelui vizir. Să cânte lăutarii!
* Că tot veni vorba de aşa-zisul miliardar Ioan Niculae, cu care ne-am face de râs în lumea capitalistă normală: de la înălţimea miliardului său de euro (mai mult din reviste decât în realitate), moş Niculae a refuzat să răspundă câtorva întrebări decente ale ziariştilor din Vrancea. Cred că a fost şi prost sfătuit şi nici n-a înţeles. Ziariştii din Vrancea nu intenţionau să-l întrebe pe Ioan Niculae nici de conturile securităţii, nici de lovelele sau alte bunuri puse deoparte de Ceauşescu, nici de discuţia cu Marin Ceauşescu avută la Viena, în decembrie 1989, înainte de a fi găsit ''sinucis'' fratele dictatorului. Ochi albaştri, ochi albaştri ...
* Am mai scris câte ceva de unul Vasilică, mare iubitor de trandafiri roşii şi de luminişuri croite prin păduri, după tăierea copacilor. Şi, fiindcă se bucură de oblăduirea foştilor şi actualilor şefi din Direcţia Silvică (plus că-i place sub pulpana principalilor colaboratori ai ''domnului preşedinte''), Vasilică se dă fără frică. Însă, după ce a pierdut şi banii şi alegerile locale parţiale pentru Consiliul Local Andreiaşu de Jos, Vasilică face tot posibilul să împiedice activitatea autorităţilor locale din această comună. În ciuda realităţilor votului, a bunului simţ şi a intereselor comunităţii. Banii, interesele personale, sprijinul politic, jocurile de culise, amărăciunea înfrângerii nu l-au făcut nici mai deştept, nici mai bun, nici mai sănătos la cap.
* Închei cu ceva frumos. Luna trecută a apărut, în sfârşit, în mijlocul alegătorilor vrânceni, cel mai ... cel al judeţului cu noua cucerire blondă. Cunoscută pe reţelele de socializare, Larisa Maria e foarte tânără, suavă şi stie să-şi pună în valoare calităţile fizice (ajustate, pe ici, pe colo, cu ceva botox şi silicon). Merită, zicem noi, investiţii importante din partea îndrăgostitului numărul 1 al Vrancei, precum costumaţia specială de vânătoare de circa 5.000 de euroi. Să trăiască!
* Este unul Jan-sprinţar, şofer pe la Camera de Conturi, care s-a apucat de făcut jocuri şi tras sfori pentru PSD şi împotriva preşedintelui Asociaţiei Judeţene de Fotbal, Dan Dumitru (că tot se apropie alegerile la AJF!). Jocurile se desfăşoară sub atenta supraveghere a unui specialist în asemenea manevre securistice, cumătrul Didi al lui Marean, ofuscat că Dumitru nu vrea să se încoloneze directivelor partidului roşu. Că şi fotbalul tot pe politică se duce de râpă! Revenind la Jan-sprinţar, acesta îşi arată muşchii de la instituţia de unde ia un ban public în faţa primarilor care au echipe de fotbal. Cică le flutură posibilitatea unor controale ale inspectorilor Camerei de Conturi pe la primăriile respective şi, în funcţie de votul şi susţinerea pentru conducerea fotbalului vrâncean, inspectorii ar întocmi documente în consecinţă. Curată coincidenţă, nene Jan! Alo, conu' Petrea, mai sunteţi şef pe-acolo sau nu vreţi să-i deranjaţi pe slujbaşii ''domnului preşedinte''?
* Mare aglomeraţie de ochi albaştri, de ieri şi de azi, la o chermeză a unei celebre societăţi de asigurări. Cum o dădeai, cum te-nvârteai, de ei te loveai! Tineri, adulţi, maturi sau pensionari, inflaţie, nu glumă! Mai ales că şi-a făcut apariţia şi unul dintre produsele cele mai profitabile ale securităţii comuniste, miliardarul făcut din banii românilor Ioan Niculae. N-a lipsit nici al nostru Marean-Renato-Alin, să-şi prezinte omagiile mai-marelui vizir. Să cânte lăutarii!
* Că tot veni vorba de aşa-zisul miliardar Ioan Niculae, cu care ne-am face de râs în lumea capitalistă normală: de la înălţimea miliardului său de euro (mai mult din reviste decât în realitate), moş Niculae a refuzat să răspundă câtorva întrebări decente ale ziariştilor din Vrancea. Cred că a fost şi prost sfătuit şi nici n-a înţeles. Ziariştii din Vrancea nu intenţionau să-l întrebe pe Ioan Niculae nici de conturile securităţii, nici de lovelele sau alte bunuri puse deoparte de Ceauşescu, nici de discuţia cu Marin Ceauşescu avută la Viena, în decembrie 1989, înainte de a fi găsit ''sinucis'' fratele dictatorului. Ochi albaştri, ochi albaştri ...
* Am mai scris câte ceva de unul Vasilică, mare iubitor de trandafiri roşii şi de luminişuri croite prin păduri, după tăierea copacilor. Şi, fiindcă se bucură de oblăduirea foştilor şi actualilor şefi din Direcţia Silvică (plus că-i place sub pulpana principalilor colaboratori ai ''domnului preşedinte''), Vasilică se dă fără frică. Însă, după ce a pierdut şi banii şi alegerile locale parţiale pentru Consiliul Local Andreiaşu de Jos, Vasilică face tot posibilul să împiedice activitatea autorităţilor locale din această comună. În ciuda realităţilor votului, a bunului simţ şi a intereselor comunităţii. Banii, interesele personale, sprijinul politic, jocurile de culise, amărăciunea înfrângerii nu l-au făcut nici mai deştept, nici mai bun, nici mai sănătos la cap.
* Închei cu ceva frumos. Luna trecută a apărut, în sfârşit, în mijlocul alegătorilor vrânceni, cel mai ... cel al judeţului cu noua cucerire blondă. Cunoscută pe reţelele de socializare, Larisa Maria e foarte tânără, suavă şi stie să-şi pună în valoare calităţile fizice (ajustate, pe ici, pe colo, cu ceva botox şi silicon). Merită, zicem noi, investiţii importante din partea îndrăgostitului numărul 1 al Vrancei, precum costumaţia specială de vânătoare de circa 5.000 de euroi. Să trăiască!
marți, 10 iunie 2014
Istoria recentă: PNL-PD versus PNL-PDL
Au fost multe şi vor fi şi mai multe comentarii despre noua alianţă şi următoarea fuziune PNL-PDL. O reeditare, practic, a fostei Alianţe Dreptate şi Adevăr PNL-PD. Cum vă amintiţi, nici nu se număraseră toate voturile de la alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai că liderii celor două partide au şi anunţat alianţa+fuziunea. Totul cât mai rapid. Cu multe feţe surprinse şi tot atâtea semne de întrebare. Crin şi Blaga, apoi şi Iohannis, au spus clar că vor merge împreună la alegerile prezidenţiale, se vor coaliza la nivelul organizaţiilor judeţene şi vor fuziona, cel mai probabil la începutul anului viitor. De curând, liderii PNL şi PDL au declarat, nici mai mult nici mai puţin, că se gândesc să fuzioneze chiar în această vară!!?? De ce se grăbesc precum fata mare la măritat? Se va încununa cu succes o asemenea mişcare politică rapidă? Să avem puţintică răbdare...
Aşa că n-ar fi rău să ne amintim câteva momente importante din istoria politică recentă. Cu referire directă la modul în care s-a constituit Alianţa DA în anul 2003. Şi o comparaţie a evenimentelor şi mutărilor politice. În primul rând, PNL şi PD erau aproape de limita supravieţuirii după alegerile parlamentare din anul 2000, ambele cu rezultate de circa 7%. PDSR preluase puterea totală iar anul următor îşi trăgea ''faţă europeană'' prin fuziunea cu PSDR-ul lui Cunescu (condus, practic, de Alexandru Athanasiu). Era clar că PNL şi PD aveau nevoie de o revigorare. Aşa că ambele partide şi-au schimbat, în mare parte, structurile de conducere. Traian Băsescu a câştigat alegerile în PD iar Valeriu Stoica a preluat şefia PNL. Cei care nu au rezistat vicisitudinilor opoziţiei sau tentaţiilor puterii au părăsit cele 2 partide şi au trecut la PSD. Apoi, încet, noile conduceri ale PNL şi PD au început să-şi reorganizeze structurile din teritoriu. Şi-au dat seama că trebuie să strângă rândurile în faţa tăvălugului roşu. Au încercat să adune formaţiunile politice mai mici sau organizaţiile civice. De exemplu, PNL a preluat ApR-ul lui Meleşcanu, PNL-Cîmpeanu şi UFD-ul lui Vosganian iar PD a fuzionat cu PUNR şi cu Partidul Naţional Român al lui Măgureanu. Băsescu şi Stoica vorbeau de posibilitatea unei alianţe PNL-PD. Stoica l-a adus pe Stolojan la conducerea PNL. Cele două partide din opoziţie intrau, încet, pe creştere electorală. În teritoriu începuse o colaborare între penelişti şi democraţi. Iar în septembrie 2003 s-a constituit Alianţa Dreptate şi Adevăr PNL-PD. În 2004, doar în Bucureşti şi Cluj Napoca s-a mers cu liste şi candidaţi comuni la alegerile locale. Abia la alegerile parlamentare din luna noiembrie 2004 Alianţa PNL-PD s-a prezentat cu liste comune în toată ţara. Au ajuns la guvernare, s-au certat şi s-au despărţit în 2007. Se ştie ce s-a întâmplat, chiar dacă proiectul iniţial Stoica/ Stolojan - Băsescu prevedea posibilitatea unei fuziuni. Şi cred că orgoliile şi interesele personale au împiedicat împlinirea acelui proiect politic de centru-dreapta.
Iar acum vedem declaraţii super-optimiste ale liderilor PNL şi PDL cu privire la o nouă alianţă şi o fuziune rapidă după ani buni de bălăcăreli şi atacuri dure reciproce. Ambele partide au obţinut rezultate nesatisfăcătoare la alegerile europarlamentare, la distanţă mare de PSD. Dar prea puţini recunosc eşecul. Doar Crin şi-a dat demisia şi, apoi, şi-a dat şi seama că greii PNL l-au tras, deja, pe linie moartă. Iohannis a demisionat dar şi-a asigurat ascensiunea la şefia PNL şi, probabil, nominalizarea pentru a candida la prima funcţie în stat. În schimb, la PDL, Blaga s-a repliat imediat sub pulpana noului proiect politic de centru-dreapta. Fără remuşcări. Mai mult, noul tandem politic Iohannis-Blaga a ţinut morţiş să-şi arate muşchii în faţa celorlalte formaţiuni de centru-dreapta şi le-a dat cu flit. Spun că nu au ce să negocieze cu alde PMP, FC, PNŢCD etc. Doar dacă vin la ei în genunchi, cu săru' mâna, şi acceptă să fie pe la coada vacii. În rest, fără discuţii, fără prezentare de proiecte, idei, strategii. Cel puţin ciudată această atitudine arogantă a PNL şi PDL, dacă nu cumva ar trebui să bănuim nişte chestii ascunse. Şi toţi clamează necesitatea unificării dreptei şi susţinerea unui candidat comun anti-PSD la prezidenţialele din toamnă!
Aşadar, circa doi ani au lucrat PNL şi PD pentru realizarea unei alianţe politice de succes, cu ''animale'' politice de forţă, gen Băsescu, Stoica sau Stolojan (la vremea respectivă). Acum, PNL şi PDL vor să se alieze şi chiar să fuzioneze în doar câteva luni. Dar sunt, măcar, comparabile ''animalele'' de tracţiune politică, gen Iohannis, Predoiu sau Blaga?
Aşa că n-ar fi rău să ne amintim câteva momente importante din istoria politică recentă. Cu referire directă la modul în care s-a constituit Alianţa DA în anul 2003. Şi o comparaţie a evenimentelor şi mutărilor politice. În primul rând, PNL şi PD erau aproape de limita supravieţuirii după alegerile parlamentare din anul 2000, ambele cu rezultate de circa 7%. PDSR preluase puterea totală iar anul următor îşi trăgea ''faţă europeană'' prin fuziunea cu PSDR-ul lui Cunescu (condus, practic, de Alexandru Athanasiu). Era clar că PNL şi PD aveau nevoie de o revigorare. Aşa că ambele partide şi-au schimbat, în mare parte, structurile de conducere. Traian Băsescu a câştigat alegerile în PD iar Valeriu Stoica a preluat şefia PNL. Cei care nu au rezistat vicisitudinilor opoziţiei sau tentaţiilor puterii au părăsit cele 2 partide şi au trecut la PSD. Apoi, încet, noile conduceri ale PNL şi PD au început să-şi reorganizeze structurile din teritoriu. Şi-au dat seama că trebuie să strângă rândurile în faţa tăvălugului roşu. Au încercat să adune formaţiunile politice mai mici sau organizaţiile civice. De exemplu, PNL a preluat ApR-ul lui Meleşcanu, PNL-Cîmpeanu şi UFD-ul lui Vosganian iar PD a fuzionat cu PUNR şi cu Partidul Naţional Român al lui Măgureanu. Băsescu şi Stoica vorbeau de posibilitatea unei alianţe PNL-PD. Stoica l-a adus pe Stolojan la conducerea PNL. Cele două partide din opoziţie intrau, încet, pe creştere electorală. În teritoriu începuse o colaborare între penelişti şi democraţi. Iar în septembrie 2003 s-a constituit Alianţa Dreptate şi Adevăr PNL-PD. În 2004, doar în Bucureşti şi Cluj Napoca s-a mers cu liste şi candidaţi comuni la alegerile locale. Abia la alegerile parlamentare din luna noiembrie 2004 Alianţa PNL-PD s-a prezentat cu liste comune în toată ţara. Au ajuns la guvernare, s-au certat şi s-au despărţit în 2007. Se ştie ce s-a întâmplat, chiar dacă proiectul iniţial Stoica/ Stolojan - Băsescu prevedea posibilitatea unei fuziuni. Şi cred că orgoliile şi interesele personale au împiedicat împlinirea acelui proiect politic de centru-dreapta.
Iar acum vedem declaraţii super-optimiste ale liderilor PNL şi PDL cu privire la o nouă alianţă şi o fuziune rapidă după ani buni de bălăcăreli şi atacuri dure reciproce. Ambele partide au obţinut rezultate nesatisfăcătoare la alegerile europarlamentare, la distanţă mare de PSD. Dar prea puţini recunosc eşecul. Doar Crin şi-a dat demisia şi, apoi, şi-a dat şi seama că greii PNL l-au tras, deja, pe linie moartă. Iohannis a demisionat dar şi-a asigurat ascensiunea la şefia PNL şi, probabil, nominalizarea pentru a candida la prima funcţie în stat. În schimb, la PDL, Blaga s-a repliat imediat sub pulpana noului proiect politic de centru-dreapta. Fără remuşcări. Mai mult, noul tandem politic Iohannis-Blaga a ţinut morţiş să-şi arate muşchii în faţa celorlalte formaţiuni de centru-dreapta şi le-a dat cu flit. Spun că nu au ce să negocieze cu alde PMP, FC, PNŢCD etc. Doar dacă vin la ei în genunchi, cu săru' mâna, şi acceptă să fie pe la coada vacii. În rest, fără discuţii, fără prezentare de proiecte, idei, strategii. Cel puţin ciudată această atitudine arogantă a PNL şi PDL, dacă nu cumva ar trebui să bănuim nişte chestii ascunse. Şi toţi clamează necesitatea unificării dreptei şi susţinerea unui candidat comun anti-PSD la prezidenţialele din toamnă!
Aşadar, circa doi ani au lucrat PNL şi PD pentru realizarea unei alianţe politice de succes, cu ''animale'' politice de forţă, gen Băsescu, Stoica sau Stolojan (la vremea respectivă). Acum, PNL şi PDL vor să se alieze şi chiar să fuzioneze în doar câteva luni. Dar sunt, măcar, comparabile ''animalele'' de tracţiune politică, gen Iohannis, Predoiu sau Blaga?
joi, 5 iunie 2014
Politicisme
* Agitaţie mare în politichia românească. Dan senzaţionescu a revenit în prim plan datorită interesului PSD de a buimăci alegătorii şi pentru a-şi atrage voturile oteviştilor (chiar dacă nu mai sunt foarte mulţi). Jignirile recente personale reciproce Ponta-Diaconescu au fost rapid uitate pentru că nu prea ies la socoteală voturile de la prezidenţiale. Şi iată cum domnu' Dan s-a trezit înfulecând la masa puterii ciocoieşti, cu nesaţ şi fără nicio urmă de jenă. Doar urme de seu, mizerie, prosteală şi prostituţie deopotrivă. Cine se asemănă se adună.
* Pupat Piaţa Independenţei de cealaltă parte a scenei comico-politice: Alianţa DA reloaded! Pe picior, pe repede înainte, Crin şi Blaga au ascuns sub preş eşecul de la europarlamentare şi au anunţat că se aliază imediat şi fuzionează în scurt timp. Ca să nu scape căruţa, s-a urcat, rapid, şi Iohannis. Fără alţii, fără pregătire, fără analize, cică anti-PSD şi, cu scrâşnituri, anti-Băsescu. Liderii PNL şi PDL au aruncat coliva rezultatelor din 25 mai şi au scos şampania victoriei. Uf, ce uşurare!
* Pe la Vrancea observăm că apele peneliste sunt cam tulburi. Lipsit de experienţă politică şi nu numai, fără spate politic solid, naiv pe alocuri şi arogant în acelaşi timp, ginerele socrului său, deputatul Laur, a crezut că pune de-o revoluţie prin PNL. Şi a încasat-o în barbă imediat, de nu ştiu când şi-o reveni!
* În schimb, la PDL Vrancea, după modelul Blaga, echipa Neaţă e mulţumită cu rezultatele şi cu anunţul fuziunii rapide cu PNL. Poate mici răfuieli cu nişte primari, consilieri şi lideri locali.
* Cu cine va face Tăriceanu noua formaţiune liberală? Se vehiculează câteva nume de foşti şi actuali parlamentari PNL, cunoscuţi sau anonimi, precum Ilieşiu, Stroe, Gerea, Chiţoiu, David al lui Vlasov ş.a. Plus, posibil, ex-şefi de servicii din perioada guvernării CDR care au ''jucat'' mai mult pentru PDSR/ PSD, precum Cătălin Harnagea sau Costin Georgescu. Se vor alătura şi dizidenţii anti-Crin, majoritatea fondatori de IRL - Chiliman, Moisescu, Tuşa, Dan Popescu? După ce au încurcat firavul PNŢCD şi au făcut tot posibilul să nu se formeze o alianţă PMP-FC-PNŢCD pentru alegerile europarlamentare, alde Chiliman, Moisescu&comp s-au ''retras'' la negocieri de culise cu Tăriceanu şi Ponta. Ce surpriză!
* Se încălzesc pe margine multe nume pentru a se arunca în jocul prezidenţialelor. Iţele politice pentru alegerile din noiembrie sunt mai încurcate ca oricând şi, dacă politicienii nu prea ştiu ce să facă, atunci alegătorii musai să fie buimăciţi total. Care ar fi potenţialii candidaţi? Victor Ponta, Sorin Oprescu, Klaus Iohannis, Mircea Geoană, Dan Diaconescu, Cătălin Predoiu, Mihai Răzvan Ungureanu, Mircea Diaconu, Cristian Diaconescu, Vadim Tudor, Kelemen Hunor, Călin Popescu Tăriceanu plus nişte candidaţi ''exotici'', gen afacerişti, sportivi sau artişti? Care-s iepuri, cine joacă la cacealma, ce partituri vor interpreta, cine îi manipulează? Vom avea în septembrie episoade după tiparul ''dragă Stolo''? Ceva e sigur: se va merge cu ''Băsescu'' în gură precum picătura chinezească. Cine rezistă la tăvăleală?
* Singurul prefect ''PNL'' ţinut în funcţie de cabinetul Ponta are o nouă misiune ''apolitică'', demnă de statutul de înalt funcţionar public, în conformitate cu stilul de guvernare al FSN/ FDSN/ PDSR/ PSD: sună şefi de instituţii publice (membri sau simpatizanţi PNL) pentru a-i convinge să treacă la UNPR dacă vor să-şi păstreze funcţiile. Dar ce va face prefectul Kanty în noul context macro-politic dâmboviţean? Va încerca să racoleze directori şi pentru PPDD? Sub patronajul deputatului Murgu, transferat recent de la şefia PPDD Vrancea la cea a organizaţiei UNPR? Te pomeneşti că prefectul zglobiu Kanty este susţinut pe post de partiduleţele din buzunarele adânci ale PSD - UNPR, PC, PPDD!?!
* Pupat Piaţa Independenţei de cealaltă parte a scenei comico-politice: Alianţa DA reloaded! Pe picior, pe repede înainte, Crin şi Blaga au ascuns sub preş eşecul de la europarlamentare şi au anunţat că se aliază imediat şi fuzionează în scurt timp. Ca să nu scape căruţa, s-a urcat, rapid, şi Iohannis. Fără alţii, fără pregătire, fără analize, cică anti-PSD şi, cu scrâşnituri, anti-Băsescu. Liderii PNL şi PDL au aruncat coliva rezultatelor din 25 mai şi au scos şampania victoriei. Uf, ce uşurare!
* Pe la Vrancea observăm că apele peneliste sunt cam tulburi. Lipsit de experienţă politică şi nu numai, fără spate politic solid, naiv pe alocuri şi arogant în acelaşi timp, ginerele socrului său, deputatul Laur, a crezut că pune de-o revoluţie prin PNL. Şi a încasat-o în barbă imediat, de nu ştiu când şi-o reveni!
* În schimb, la PDL Vrancea, după modelul Blaga, echipa Neaţă e mulţumită cu rezultatele şi cu anunţul fuziunii rapide cu PNL. Poate mici răfuieli cu nişte primari, consilieri şi lideri locali.
* Cu cine va face Tăriceanu noua formaţiune liberală? Se vehiculează câteva nume de foşti şi actuali parlamentari PNL, cunoscuţi sau anonimi, precum Ilieşiu, Stroe, Gerea, Chiţoiu, David al lui Vlasov ş.a. Plus, posibil, ex-şefi de servicii din perioada guvernării CDR care au ''jucat'' mai mult pentru PDSR/ PSD, precum Cătălin Harnagea sau Costin Georgescu. Se vor alătura şi dizidenţii anti-Crin, majoritatea fondatori de IRL - Chiliman, Moisescu, Tuşa, Dan Popescu? După ce au încurcat firavul PNŢCD şi au făcut tot posibilul să nu se formeze o alianţă PMP-FC-PNŢCD pentru alegerile europarlamentare, alde Chiliman, Moisescu&comp s-au ''retras'' la negocieri de culise cu Tăriceanu şi Ponta. Ce surpriză!
* Se încălzesc pe margine multe nume pentru a se arunca în jocul prezidenţialelor. Iţele politice pentru alegerile din noiembrie sunt mai încurcate ca oricând şi, dacă politicienii nu prea ştiu ce să facă, atunci alegătorii musai să fie buimăciţi total. Care ar fi potenţialii candidaţi? Victor Ponta, Sorin Oprescu, Klaus Iohannis, Mircea Geoană, Dan Diaconescu, Cătălin Predoiu, Mihai Răzvan Ungureanu, Mircea Diaconu, Cristian Diaconescu, Vadim Tudor, Kelemen Hunor, Călin Popescu Tăriceanu plus nişte candidaţi ''exotici'', gen afacerişti, sportivi sau artişti? Care-s iepuri, cine joacă la cacealma, ce partituri vor interpreta, cine îi manipulează? Vom avea în septembrie episoade după tiparul ''dragă Stolo''? Ceva e sigur: se va merge cu ''Băsescu'' în gură precum picătura chinezească. Cine rezistă la tăvăleală?
* Singurul prefect ''PNL'' ţinut în funcţie de cabinetul Ponta are o nouă misiune ''apolitică'', demnă de statutul de înalt funcţionar public, în conformitate cu stilul de guvernare al FSN/ FDSN/ PDSR/ PSD: sună şefi de instituţii publice (membri sau simpatizanţi PNL) pentru a-i convinge să treacă la UNPR dacă vor să-şi păstreze funcţiile. Dar ce va face prefectul Kanty în noul context macro-politic dâmboviţean? Va încerca să racoleze directori şi pentru PPDD? Sub patronajul deputatului Murgu, transferat recent de la şefia PPDD Vrancea la cea a organizaţiei UNPR? Te pomeneşti că prefectul zglobiu Kanty este susţinut pe post de partiduleţele din buzunarele adânci ale PSD - UNPR, PC, PPDD!?!
luni, 26 mai 2014
Mircea Diaconu, rol şi roluri
Se analizează pe toate feţele rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European. Se emit păreri diverse, se fac pronosticuri şi strategii. Le vedeţi şi le citiţi cam peste tot. Aşa că nu voi scrie despre aceste rezultate în ansamblu ci despre un aspect particular: scorul obţinut de Mircea Diaconu.
La o primă evaluare, rezultatul electoral al lui Mircea Diaconu încurcă pe toată lumea. Pe lângă surpriza scorului, cele aproximativ 7 procente ale ''independentului'' Mircea Diaconu dau naştere la tot felul de supoziţii, scenarii şi confuzii care nu se încadrează în limitele unei strategii politice normale. Cine l-a votat pe Mircea Diaconu? Destul de simplu de răspuns, superficial: alegătorii din mediul urban, cei care au făcut diferenţa referitoare la prezenţa la vot dintre europarlamentarele din 2009 şi cele din 2014 (26,7 % versus 32,3%). De ce a fost votat atât de mult? O întrebare la care sociologii vor avea mult de lucru. Şi, poate, ar trebui să lucreze mai atent şi în mod profesionist, ca să nu mai apară concluzii gen rezultatele sondajelor de opinie de dinainte şi din ziua votului.
Nu poate fi ignorat rolul determinant al mediatizării excesive (din interes, desigur) de care s-a bucurat Mircea Diaconu. Inclusiv TVR i-a făcut servicii de propagandă gratuită prin difuzarea unor filme cu actorul Mircea Diaconu printre protagonişti în timpul campaniei electorale.Şigur că poate fi interpretat şi ca un vot anti-sistem, un vot de blam al alegătorilor blazaţi/ supăraţi/ uşor impresionabili/ nehotărâţi ş.a.m.d. dat partidelor şi politicienilor. Nici miza europarlamentarelor nu se ridică la nivelul celorlalte tipuri de scrutin - local, parlamentar, prezidenţial. Şi aici se găseşte o parte din motivaţia votului puţin ''exotic''.
Ce rol va juca politicianul Mircea Diaconu în Parlamentul European şi pe scena politică mioritică? Unii îl dau chiar ca viitor lider de partid sau candidat la prima funcţie în stat. Exagerat. Cred că fără o susţinere mediatică, partinică şi financiară pe măsură, actorul Diaconu nu va mai repurta nicio victorie importantă pe scena politică. Cred că actorul politic Mircea Diaconu nu va ieşi în aplauze din ringul politic. A învăţat destul din metehnele şi comportamentul politicienilor iar mesajul celebru din Filantropica - mâna întinsă care nu spune o poveste nu primeşte pomană - i-a rămas întipărit în minte şi i-a folosit, atât în studiourile tv cât şi în întâlnirile cu electoratul.
Revenind, puţin, la partide, scorul obţinut de Mircea Diaconu a dat peste cap planurile PSD privind scoaterea unui procent de peste 40% la europarlamentare. E adevărat că redistribuirea resturilor de voturi a ajutat partidul cu scorul cel mai mare dar procentul rezultat nu reprezintă, totuşi, realitatea electorală. 46% ar fi o ţintă prea mare chiar şi pentru partidul roşu iar liderii săi ştiu că nu pot ajunge la ea, în condiţii normale. Scorul lui Diaconu a încurcat, puţin, şi calculele electorale ale PNL, chiar dacă actorul nu s-a identificat, până acum, cu statutul de lider PNL. Plus că, la precedentele alegeri europarlamentare, scorul liberalilor s-a încadrat între 13 şi 15 la sută (aşa că 15% de acum e un rezultat foarte bun pentru PNL. Doar aroganţa preluată de la PSD, din cauză de USL, i-a determinat pe alde Crin&comp să anunţe, pompos, că vor să scoată cel puţin 20%). Totodată, rezultatul lui Diaconu i-a bulversat şi pe liderii PMP care aşteptau ca votul din mediul urban să-i aibă pe ei în prim-plan şi nicidecum pe actorul de la Nottara. Iar toţi cei care se dau de dreapta să nu considere că voturile pentru Mircea Diaconu sunt voturile electoratului de dreapta şi să le contabilizeze, în consecinţă. Deocamdată, PSD este câştigătorul acestora.
PS 1 - ce facem, însă, cu partea morală şi cea legală? Dacă nu i se validează mandatul pentru că instanţa i-a interzis să ocupe, timp de 3 ani, o funcţie publică pe motiv de incompatibilitate? Cine va avea de câştigat? Cu siguranţă nu dreapta.
PS 2 - va avea curajul să lămurească, odată pentru totdeauna, rolul jucat de el (împreună cu soţia lui, Diana Lupescu) în evenimentele din Decembrie '89? Cum de ajunseseră cei doi actori să comande şi să coordoneze forţe armate? Se vor pronunţa, în sfârşit, SRI şi CNSAS în privinţa soţilor Diaconu sau dosarele nu pot fi, încă, declasificate?
La o primă evaluare, rezultatul electoral al lui Mircea Diaconu încurcă pe toată lumea. Pe lângă surpriza scorului, cele aproximativ 7 procente ale ''independentului'' Mircea Diaconu dau naştere la tot felul de supoziţii, scenarii şi confuzii care nu se încadrează în limitele unei strategii politice normale. Cine l-a votat pe Mircea Diaconu? Destul de simplu de răspuns, superficial: alegătorii din mediul urban, cei care au făcut diferenţa referitoare la prezenţa la vot dintre europarlamentarele din 2009 şi cele din 2014 (26,7 % versus 32,3%). De ce a fost votat atât de mult? O întrebare la care sociologii vor avea mult de lucru. Şi, poate, ar trebui să lucreze mai atent şi în mod profesionist, ca să nu mai apară concluzii gen rezultatele sondajelor de opinie de dinainte şi din ziua votului.
Nu poate fi ignorat rolul determinant al mediatizării excesive (din interes, desigur) de care s-a bucurat Mircea Diaconu. Inclusiv TVR i-a făcut servicii de propagandă gratuită prin difuzarea unor filme cu actorul Mircea Diaconu printre protagonişti în timpul campaniei electorale.Şigur că poate fi interpretat şi ca un vot anti-sistem, un vot de blam al alegătorilor blazaţi/ supăraţi/ uşor impresionabili/ nehotărâţi ş.a.m.d. dat partidelor şi politicienilor. Nici miza europarlamentarelor nu se ridică la nivelul celorlalte tipuri de scrutin - local, parlamentar, prezidenţial. Şi aici se găseşte o parte din motivaţia votului puţin ''exotic''.
Ce rol va juca politicianul Mircea Diaconu în Parlamentul European şi pe scena politică mioritică? Unii îl dau chiar ca viitor lider de partid sau candidat la prima funcţie în stat. Exagerat. Cred că fără o susţinere mediatică, partinică şi financiară pe măsură, actorul Diaconu nu va mai repurta nicio victorie importantă pe scena politică. Cred că actorul politic Mircea Diaconu nu va ieşi în aplauze din ringul politic. A învăţat destul din metehnele şi comportamentul politicienilor iar mesajul celebru din Filantropica - mâna întinsă care nu spune o poveste nu primeşte pomană - i-a rămas întipărit în minte şi i-a folosit, atât în studiourile tv cât şi în întâlnirile cu electoratul.
Revenind, puţin, la partide, scorul obţinut de Mircea Diaconu a dat peste cap planurile PSD privind scoaterea unui procent de peste 40% la europarlamentare. E adevărat că redistribuirea resturilor de voturi a ajutat partidul cu scorul cel mai mare dar procentul rezultat nu reprezintă, totuşi, realitatea electorală. 46% ar fi o ţintă prea mare chiar şi pentru partidul roşu iar liderii săi ştiu că nu pot ajunge la ea, în condiţii normale. Scorul lui Diaconu a încurcat, puţin, şi calculele electorale ale PNL, chiar dacă actorul nu s-a identificat, până acum, cu statutul de lider PNL. Plus că, la precedentele alegeri europarlamentare, scorul liberalilor s-a încadrat între 13 şi 15 la sută (aşa că 15% de acum e un rezultat foarte bun pentru PNL. Doar aroganţa preluată de la PSD, din cauză de USL, i-a determinat pe alde Crin&comp să anunţe, pompos, că vor să scoată cel puţin 20%). Totodată, rezultatul lui Diaconu i-a bulversat şi pe liderii PMP care aşteptau ca votul din mediul urban să-i aibă pe ei în prim-plan şi nicidecum pe actorul de la Nottara. Iar toţi cei care se dau de dreapta să nu considere că voturile pentru Mircea Diaconu sunt voturile electoratului de dreapta şi să le contabilizeze, în consecinţă. Deocamdată, PSD este câştigătorul acestora.
PS 1 - ce facem, însă, cu partea morală şi cea legală? Dacă nu i se validează mandatul pentru că instanţa i-a interzis să ocupe, timp de 3 ani, o funcţie publică pe motiv de incompatibilitate? Cine va avea de câştigat? Cu siguranţă nu dreapta.
PS 2 - va avea curajul să lămurească, odată pentru totdeauna, rolul jucat de el (împreună cu soţia lui, Diana Lupescu) în evenimentele din Decembrie '89? Cum de ajunseseră cei doi actori să comande şi să coordoneze forţe armate? Se vor pronunţa, în sfârşit, SRI şi CNSAS în privinţa soţilor Diaconu sau dosarele nu pot fi, încă, declasificate?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)