Dați-ne drumul, din pușcărie,/ Dați-ne posturi,/ Cu bune rosturi,/ Dați-ne voie, la tâlhărie

Ceea ce se întrezărea anul trecut se confirmă zilele acestea: PSD-ALDE continuă asaltul asupra justiției până la rezultatul dorit și așteptat cu înfrigurare. Sub diverse forme și pretexte, coaliția de guvernare încearcă să-și ducă planul de scăpare a corupților de ghearele legii și de gratiile închisorile. Și să rămână cu averile aproape intacte, ”muncite” până la epuizare. La începutul anului, scriam că miza principală a Guvernului PSD-ALDE nu o reprezintă economia ci justiția. Din păcate, s-a confirmat cu vârf și îndesat, începând cu celebra OUG 13. ”Dincolo de mizele economice și sociale, de promisiunile cu care ne-au bombardat pesediștii și sateliții lor anul trecut, se remarcă o acțiune complexă, în forță, pe canale diverse, cu toate tunurile și mijloacele avute la dispoziție, împotriva justiției, în general, și a luptei anticorupție, în special. Liviu Dragnea este tătucul de deasupra celorlalți talibani care și-au exprimat de nenumărate ori nemulțumirile legate de faptul că demnitarii și afaceriștii post-decembriști (ajunși milionari prin metode dubioase) sunt anchetați și, mai rău, sunt condamnați la închisoare. Unii dintre acești talibani anti-DNA, anti-ANI, anti-judecători care dau sentințe de condamnare a corupților sunt în funcții importante odată cu guvernarea PSD-ALDE: Șerban Nicolae, Eugen Nicolicea, Călin Popescu Tăriceanu, Florin Iordache ș.a. Acțiunile concertate au început de anul trecut, cu mai multă vigoare, iar loviturile sunt din mai multe părți și pe aspecte diferite, aparent fără legătură unele cu altele.// Slăbirea sistemului judiciar înseamnă teamă, reticență, marginalizare, autocenzură, înseamnă revenirea în forță a sistemului clientelar, legat de politic, economic, organe de presă, corupți și corupători. Demnitarii vor să fie protejați, să li se accepte privilegiile, să fie mai presus de lege și de românii obișnuiți, vor ”egalitate, dar nu pentru căței”. Acum au ajuns la momentul în care ar putea să-și îndeplinească visul. În 2017 și 2018 trebuie să acționeze în sensul dorit de ei pentru că sunt pe val. Apoi, nu se știe dacă vor mai avea contextul favorabil.” (Justiția e o miză mai importantă decât economia pentru noua putere - 4 ianuarie 2017)

Iată că unul dintre ”copiii” politici ai lui Ion Iliescu - Șerban Nicolae - a depus niște amendamente la proiectul de lege a grațierii exact în sensul dorit de liderii PSD. Șerban Nicolae este președintele Comisiei juridice din Senat iar printre infracțiunile pe care acesta le vrea grațiate se numără și cele de corupție, inclusiv luare de mită, dare de mită, trafic de influență și abuz în serviciu. Concret, senatorul propune eliminarea articolelor care se referă la infracțiunile de corupție - art. 289-294 precum și a articolului 297, care se referă la abuzul în serviciu, sau a articolul 269 - favorizarea făptuitorului - prevăzute în noul Cod Penal, dar și cele din vechiul Cod Penal, din lista pedepselor pentru care nu se beneficiază de grațiere, așa cum apare acum în proiectul legislativ. De asemenea, amendamentele depuse prevăd că dispozițiile prezentei legi se aplică faptelor săvârșite până la intrarea acesteia în vigoare, iar legea intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României. 

Reacțiile jurnaliștilor și ale societății civile nu au întârziat să apară. ”Cu OUG 13 și Iordache s-a încercat prin Guvern, acum multigușatul senator Ș. Nicolae o plesnește de masă și mai tare în Parlament: toți corupții, mitarnicii, abuzierii în serviciu, traficanții de influență sunt de fapt nevinovați, sunt niște oameni minunați, care dorm câte trei în pat în condiții de igrasie din cauza călăilor DNA. Ei trebuie grațiați, chiar și cei cu pedepse de 10 ani închisoare, iar în locul lor trebuie băgați procurorii și judecătorii care i-au condamnat – partea a doua a frazei Ș. Nicolae n-a rostit-o încă, dar îi țâșnește prin toți porii.// Soarta DNA, soarta Justiției, a noastră, a tuturor celor care ne încăpățânăm să vrem a trăi drept și demn, fără să părăsim România atacată de găina-șarpe Românica, o va hotărî nu Parlamentul, nu Guvernul, nu Președintele, ci înfruntarea dintre Stradă și Ăștia”, a scris cunoscutul jurnalist Cristian Tudor Popescu în Republica. Va fi, în continuare, o luptă surdă, de uzură, între putere și opoziție, prin opoziție înțelegând mai puțin politicienii și mai mult societatea civilă, pentru slăbirea/întărirea luptei anticorupție. 

Închei cu o poezie inedită, scrisă de I.L. Caragiale, surprinzător pentru toți cei care îl știau de dramaturg, nuvelist și publicist. Dar așa cum scrierile sale cunoscute sunt și astăzi actuale, iată că și prea puțin cunoscuta operă lirică de acum mai bine de un secol se potrivește vremurilor pe care le traversăm. Poezia se numește, cum altfel, ”Jalba hoților din închisori”:

Dați-ne drumul din pușcărie, 
Dați-ne posturi, 
Cu bune rosturi, 
Dați-ne voie la tâlhărie, 
C-a sta în lanțuri
Când alții danțuri
Trag fără frică sus la putere, 
Și când ei fură
Fără măsură, 
E anarhie!... însă... tăcere:
Ei au putere!...


Dați-ne drumul, căci, cum se poate
Noi în catene, 
Pe când în pene
Dânșii se umflă, și peste gloate
Pun pungășeala
Și târnuiala?...
Noi stăm la umbră pentru nimica
Și... dânșii fură
Fără măsură
Și, ei sunt liberi!... Nu cunosc frica, 
Nu e nimica!...


Dați-ne drumul: e nedreptate
În pușcărie
Ca să ne ție
Colegii noștri! Oh! ce păcate!...
A noastră școală
A rămas goală, 
Căci toți elevii au chilipire, 
Au berechete, 
Grase budgete...
Iar noi, acilea în amorțire
Stăm în lihnire!...


Dați-ne drumul! fără zăbavă!
Dați-ne posturi
Cu bune rosturi, 
Dați-ne totul: fiți de ispravă!
La tâlhărie
Țara să fie
Pe mâna noastră a tuturor, 
Iar nu voi care
Ați făcut stare

S-o smulgeți singuri ca din topor!...
Dați-ne drumul cu mare zor!... 

Vrânceanul Gabriel Petrea, propus ministru în Guvernul Sorin Grindeanu

Coaliția PSD-ALDE a prezentat astăzi componența noului executiv, rezultat în urma negocierilor dintre liderii celor două formațiuni politice. Premierul desemnat, Sorin Grindeanu, a depus la Parlament componența cabinetului său iar mâine vor avea loc audierile în comisiile de specialitate și votul în plen (o formalitate, dacă ne gândim la majoritatea parlamentară, formată din PSD-ALDE-UDMR-minorități). Printre cei 26 de membri ai Guvernului, propuși de cele două partide, se află și vrânceanul Gabriel Petrea. Acesta ar urma să ocupe funcția de ministru pentru Consultare Publică și Dialog Social. 

Gabriel Petrea are 32 de ani și a absolvit Colegiul Național Unirea din Focșani. A urmat, apoi, cursurile Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica din București. Gabriel Petrea a activat în organizațiile studențești din Politehnică și în asociațiile naționale ale studenților. A fost promovat în diverse poziții în cadrul universității (și în alte posturi) de către Ecaterina Andronescu și a lucrat în Ministerul Educației Naționale, în mandatul lui Mihnea Costoiu. În perioada 2012-2015 a fost viceprimar al Sectorului 6 din Capitală. De mai bine de 1 an, Gabriel Petrea deține funcția de președinte al Tineretului Social Democrat și este considerat un apropiat al lui Liviu Dragnea. Gabriel Petrea a ajuns deputat în urma alegerilor din 11 decembrie 2016, fiind primul pe lista de candidați PSD din București pentru Camera Deputaților.

Care vor fi parlamentarii de Vrancea

Rezultatele parțiale ale alegerilor parlamentare, după centralizarea a circa 99% din voturile exprimate, ne indică numele viitorilor parlamentari de Vrancea. Astfel, conform datelor neoficiale, PSD a obținut în Vrancea un scor de peste 54%, PNL a luat între 21% și 22%, iar cele 3 partide mici care au trecut pragul electoral la nivel național au obținut scoruri destul de apropiate: USR circa 5,50%, PMP 5,2-5,4%, ALDE circa 5,2% (la Camera Deputaților). Astfel, dacă ne gândim la redistribuirea mandatelor și comparăm rezultatele naționale cu scorurile organizațiilor județene, parlamentarii vrânceni din mandatul 2016-2020 vor fi următorii:

Senat: Cristian Dumitrescu – PSD, Cătălin Toma – PNL.

Camera Deputaților: Angel Tîlvăr, Dragoș Bîrlădeanu, Nicușor Halici – toți PSD, Ion Ștefan – PNL. Aici mai este un mandat de deputat pentru care se ”bat” reprezentanții celor 3 partide mici, cu scoruri asemănătoare: Neagu Murgu – PMP, Maricica Vrabie – ALDE, Virgil Petrea – USR.

Calcule electorale

Se fac ultimele calcule politice pentru scrutinul din 11 decembrie. Se aruncă în joc resurse și mijloace surpriză, pentru a mai obține ceva puncte procentuale și a șubrezi scorul adversarilor politici. Dar nu toți sunt adversari în această campanie electorală (ca și în precedentele, de altfel). Nici măcar competitori nu se pot denumi unele dintre formațiunile politice aflate în campanie electorală. Calculele politice (pre-electorale) și guvernamentale (post-electorale) definesc în mod clar rolul unor partide care au intrat în cursa pentru obținerea voturilor românilor. Sunt formațiuni care trebuie să intre în combinațiile puterii cu partidele mari, sunt formațiuni care concurează doar pentru a împrăștia, în primă fază, voturile, care se vor aduna, după scrutin, în contul partidelor care contează.

Din păcate pentru o societate democratică, sondajele de opinie nu mai sunt credibile sau au o credibilitate foarte scăzută, în cel mai bun caz. Această situație a fost determinată tot de intervenția politicului dornic de a manipula prin orice mijloace votul, părerea, dorințele, necesitățile masei largi de alegători. Dacă iei în calcul anumite cercetări sociologice, nu găsești prea multe combinații post-electorale. Dincolo de critici reciproce și diferențe de opinii, o combinație guvernamentală PNL-USR, cu Dacian Cioloș prim ministru, pare plauzibilă. Cu un număr destul de mare de voturi, aproape de 50%, colaborarea PNL-USR, girată și de președintele Klaus Iohannis, va fi sprijinită de UDMR și de grupul minorităților naționale. Poate chiar și de către PMP. Nu se pune problema că PNL și USR n-ar trece pragul electoral, chiar dacă, în cazul USR, este greu de aproximat susținerea în rândul electoratului din afara Capitalei. Nici în cazul UDMR nu ar fi o problemă intrarea în Parlament, mai ales că populația majoritară nu se prezintă masiv la urne. În mare măsură, partidul lui Traian Băsescu este văzut ca trecând pragul de 5%, cu ceva semne de întrebare. De cealaltă parte, chiar dacă își dorește, PSD nu poate guverna singur. Se preconizează că PSD va lua cele mai multe voturi, însă nu suficiente pentru a forma singur guvernul. Liderii PSD știu foarte bine acest lucru și de aceea și-au creat, din timp, o serie de sateliți politici, doar în aparență independenți de PSD. Principala formațiune creată de PSD pentru a-și asigura majoritatea parlamentară și, implicit, guvernarea, este ALDE. Însă nu este sigur că formațiunea lui Tăriceanu trece pragul electoral. O altă variantă, și mai nesigură, este PRU, o formațiune unde au ajuns mai mulți pesediști, în frunte cu Sebastian Ghiță. Dacă ALDE și PRU ar face pragul de 5%, atunci este sigură în proporție de 99,99% o guvernare PSD - împreună cu sateliții ALDE și PRU - după 11 decembrie. În ultimele zile, se discută tot mai mult despre posibilitățile pe care le-ar avea PSD să-și asigure majoritatea. Varianta cea mai sigură este ca sateliții ALDE și PRU să fie ajutați să obțină minim 5% din voturi. Nu ar fi prima dată când se petrec asemenea jocuri politice, în beneficiul unor partide sau persoane. Dilema PSD este dacă să tragă tare pentru a obține un scor cât mai mare pe 11 decembrie sau să direcționeze niște voturi spre ALDE (în primul rând) și PRU, astfel încât cele două formațiuni să ajungă, fiecare, la câte 5 procente. Conform calculelor actuale, 2-3 procente în plus în dreptul PSD nu garantează accesul acestui partid la guvernare, cu ALDE și PRU de 4+4= 8 procente. Dar un PSD cu 2-3-4 procente mai puțin, în schimb cu ALDE și PRU intrate în Parlament, asigură majoritatea și guvernare pentru pesediști. La toate aceste calcule se adaugă, proporțional, și mandatele obținute după redistribuire, de la formațiunile care nu au trecut pragul de 5%. Acestea s-ar putea încadra între 8 și 12%, poate chiar mai mult.  

Singurii care pot răsturna calculele politicienilor sunt alegătorii. Dacă vor veni în număr cât mai mare la vot, atunci previziunile rămân la stadiul de chibiț. Iar rezultatele vor avea un grad mare de reprezentativitate. 

Ordinea pe buletinele de vot pentru alegerile parlamentare

Biroul Electoral de Circumscripție Nr.41 Vrancea a efectuat tragerea la sorți a ordinii formațiunilor politice de pe buletinele de vot pentru Senat și Camera Deputaților. Conform legii, întâietate au avut partidele parlamentare. Apoi au intrat în urnă partidele neparlamentare. Pentru alegerea membrilor Camerei Deputaților, procedura a continuat cu tragerea la sorți a ordinii pentru formațiunile și asociațiile minorităților naționale, altele decât cea maghiară. Iar la final a fost trecut singurul candidat independent din județul nostru. Astfel, ordinea de pe buletinele de vot atât pentru Senat cât și pentru Camera Deputaților (în prima parte) este următoarea: 1-Alianța Liberalilor și Democraților, 2-Partidul Național Liberal, 3-Uniunea Democrată Maghiară din România, 4-Partidul Social Democrat; 5-Partidul Ecologist Român, 6-Uniunea Salvați România, 7-Partidul România Mare, 8-Partidul Verde, 9-Partidul Vrancea Noastră, 10-Alianța Noastră România, 11-Partidul Socialist Român, 12-Partidul Mișcarea Populară, 13-Partidul România Unită.

Pe buletinul de vot pentru Camera Deputaților vor figura și candidații asociațiilor și formațiunilor minorităților naționale, altele decât cea maghiară: 14-Uniunea Democrată Turcă din România, 15-Comunitatea Rușilor și Lipovenilor, 16-Uniunea Bulgară din Banat, 17-Uniunea Culturală a Rutenilor, 18-Uniunea Armenilor din România, 19-Uniunea Sârbilor din România, 20-Forumul Democrat al Germanilor din România, 21-Federația Comunităților Evreiești din România, 22-Asociația Partida Romilor Pro Europa, 23-Uniunea Croaților, 24-Asociația Macedonenilor, 25-Asociația Liga Albanezilor, 26-Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor, 27-Asociația Italienilor, 28-Uniunea Elenă, 29-Uniunea Polonezilor. Buletinul de vot pentru Camera Deputaților îl va avea, la poziția nr.30, pe candidatul independent Gică Duță.

Ministrul de Interne către prefecți: să avem cele mai puțin contestate alegeri

Ministerul Afacerilor Interne a organizat o videoconferință cu prefecții, membrii Comisiei Tehnice Centrale pentru coordonarea activităților de organizare a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților și reprezentanți ai structurilor MAI. Principalul mesaj transmis de către ministrul de Interne, Dragoș Tudorache, a fost acela de a avea cele mai puțin contestate alegeri, din punct de vedere al organizării și derulării procesului electoral. În cadrul ședinței, ministrul a prezentat noutățile din proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 636/2016 privind stabilirea măsurilor tehnice necesare bunei organizări și desfășurări a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2016, precum și pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 637/2016 privind stabilirea cheltuielilor necesare pregătirii, organizării și desfășurării în bune condiții a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2016, cu privire la securizarea ștampilelor de vot după încheierea votării și supravegherea video a procesului de numărare a voturilor. „Revin şi vreau să subliniez aici, este vorba doar despre perioada în care sunt numărate voturile, deci nu se supraveghează video votul ca atare între deschiderea urnelor şi închiderea lor. (…) Referitor la măsura înregistrării adoptată acum trei săptămâni, vreau să mulţumesc colegilor de la STS pentru felul în care au pregătit tehnic această măsură, faptul că au adaptat în termen record aplicaţia de pe tablete, care să permită acea înregistrare. Vreau să mulţumesc şi colegilor de la AEP care au lucrat cu noi pentru elaborarea procedurilor ce urmează a fi aplicate de către operatorii tabletelor pentru ca această fază să fie bine implementată şi să nu avem diferenţe de înţelegere sau de aplicare a acestei măsuri între o secţie şi alta. (…) Suntem deja în stadiul final pe două achiziţii. Prima, în ceea ce priveşte ştampilele cu menţiunea „votat”, unde înţeleg că etapă finală din SEAP a fost finalizată şi aşteptăm semnarea acordului cadru pentru 15 noiembrie. De asemenea, furnizarea timbrelor autocolante, în jur de 19 milioane. Procedura simplificată a fost finalizată, atribuirea s-a făcut şi în jur de 9 noiembrie se va semna acordul cadru. În ceea ce priveşte plicurile transparente, una din cele două măsuri adoptate în şedinţa de guvern de acum trei săptămâni, măsuri suplimentare de securizare a procesului electoral, aceste timbre transparente autocolante pentru sigilarea ştampilelor de vot odată terminat procesul electoral şi înregistrarea video a procedurii de numărătoare”, a spus Dragoș Tudorache. Ministrul Afacerilor interne le-a cerut, totodată, prefecților să respecte întocmai termenele din calendarul electoral și să trateze cu imparțialitate și neimplicare politică activitățile pe care le vor desfășura în perioada viitoare.

Biroul Electoral Județean s-a refăcut

Biroul Electoral de Circumscripție Nr.41 Vrancea a reluat operațiunea de completare a biroului electoral cu reprezentanții partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri, altele decât cele parlamentare. Măsura a fost impusă de Biroul Electoral Central care a admis contestațiile formulate de Partidul România Unită și Partidul Mișcarea Populară. Astfel, prin decizia BEC, s-a dispus anularea procesului-verbal privind modalitatea de completare a Biroului Electoral de Circumscripție Nr.41 Vrancea încheiat în data de 2 noiembrie și refacerea operațiunii de completare a Biroului Electoral Județean cu luarea în considerare și a reprezentanților PRU și PMP. Pe 2 noiembrie, dintre cele 6 formațiuni neparlamentare care au depus liste complete de candidați în județul nostru, doar 4 fuseseră admise cu reprezentanți în Biroul Electoral de Circumscripție (PV, PER, PSR, ANR), celelalte două fiind respinse (PRU și PMP) pe motiv că ar exista contestații în instanță la adresa lor. Operațiunea de completare a Biroului Electoral de Circumscripție Nr.41 Vrancea a fost contestată și de Uniunea Salvați România (cu liste incomplete de candidați), dar solicitarea USR a fost respinsă de BEC.

Prin urmare, astăzi s-a refăcut operațiunea de completare a Biroului Electoral de Circumscripție Nr.41 Vrancea. Dintre cele 6 formațiuni politice neparlamentare cu liste complete de candidați s-au ales, prin tragere la sorți, 4 partide care vor avea reprezentanți în biroul județean. Acestea sunt Partidul Verde, Partidul România Unită, Partidul Alianța Noastră România și Partidul Ecologist Român. Astfel, în acest moment, Biroul Electoral de Circumscripție Nr.41 Vrancea are o componență completă: 3 judecători (Silvica Bucur-președinte, Mariana Croitoru-locțiitor, Rodica Neagu-membru), reprezentant Autoritatea Electorală Permanentă (Oana Raiu), 5 reprezentanți ai partidelor parlamentare (PSD-Mihaela Vasilescu, PNL-Luminița Nicolau, ALDE-Constantin Curcudel, UNPR-Daniel Băjănaru, UDMR-Cristina Stoica), 4 reprezentanți ai partidelor neparlamentare (PV- Stan Manea, PRU-Corina Mania, ANR-Aurel Butnaru, PER-Ionuț Dănilă), în total 13 membri.

Lista completă de candidați cu care PSD Vrancea atacă alegerile parlamentare

Marți, în cadrul unei ședințe a Comitetului Executiv Național al PSD, vor fi validate listele de candidați pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie

 Lista PSD Vrancea pentru Senat îi cuprinde, pe primele două poziții, pe actualul senator (și vicepreședinte al Senatului) Cristian Dumitrescu – locul întâi, pe consilierul local Mihai Nedelcu, pe locul al doilea, pe consiliera județeană Aura Eșanu pe locul trei și alesul județean Geany Bălan pe locul patru.

Primele trei locuri pe lista pentru Camera Deputaților, considerate eligibile, sunt ocupate, în ordine, de următorii: 1 – actualul deputat Angel Tîlvăr, 2 – vicepreședintele Consiliului Județean Vrancea – Dragoș Bîrlădeanu, 3 – consilierul județean Nicușor Halici (fost prefect). Lista este completată de  Tudorița Boboc (consilier județean), Valentin Ochean (consilier județean), Lauriana Ailincuței (consilier local) și Dănuț Cristian (consilier județean).

Listele PNL Vrancea pentru Senat și Camera Deputaților, validate la București

Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal a validat astăzi listele de candidați pentru alegerile parlamentare din majoritatea județelor. Printre cele 34 de filiale județene validate s-a numărat și PNL Vrancea. Biroul Politic Național a validat listele peneliștilor vrânceni așa cum au reieșit în cadrul ședinței BPJ Vrancea din 3 octombrie, în prezența prim-vicepreședintelui PNL Teodor Atanasiu. Astfel, PNL Vrancea va depune săptămâna viitoare, la Biroul Electoral de Circumscripție, următoarele liste de candidați pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie:

- Senat: 1. Cătălin Toma, 2. Liviu Macovei, 3. Cristian Bălosu, 4. Raluca Ioan.

- Camera Deputaților: 1. Ion Ștefan, 2. Liviu Bostan, 3. Dorina Vraciu, 4. Florin Nedelcu, 5. Florin Nechifor, 6. Daniel Pancu, 7. Alin Dobre.

”Cu această listă de candidați, PNL demonstrează că își dorește cu adevărat schimbarea clasei politice. Noi ne propunem să câștigăm alegerile parlamentare și să ajungem la guvernare. Ținta electorală pentru PNL Vrancea este de câștigare a unui post de senator și două mandate de deputați la alegerile din 11 decembrie”, ne-a declarat președintele PNL Vrancea, Cătălin Toma.

PNL Vrancea-38%, imposibil de atins

Ședința Biroului Politic Județean al PNL Vrancea, prezidată de către prim-vicepreședintele Teodor Atanasiu, nu a liniștit apele în partid. A fost o amestecătură de reproșuri, acuzații, interese personale, îmbârligări, răsturnări și jocuri de culise care au dat un rezultat care, la prima vedere, ar împăca și capra și varza. Au lipsit discuțiile concrete, corecte, negocierile argumentate, dorința de a aplana tensiunile și de a găsi variantele cele mai bune pentru filiala PNL Vrancea. Tensiunile nu s-au estompat, taberele nu s-au împăcat, frustrările și nemulțumirile nu au fost diminuate. Peneliștii vrânceni nu au avut un dialog real nici măcar în ceasul al douăsprezecelea. Fiecare a ținut-o pe a lui iar listele votate au ieșit parcă din neant, fiind votate cu ochii închiși, aproape în unanimitate (67 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și o abținere).

Cu un avânt inexplicabil, liberalii vrânceni și-au votat și o țintă electorală ce pare halucinantă, în condițiile actuale. Astfel, PNL Vrancea își propune să obțină un scor de 38% la alegerile parlamentare din 11 decembrie, ceea ce înseamnă un senator și doi deputați. Nici la alegerile locale din 5 iunie nu s-a reușit acest scor, atunci când se mobilizează cel mai bine activul din teritoriu - circa 35%. Ținând cont de disputele și tensiunile interne, de celelalte probleme, cum va reuși PNL Vrancea să obțină 38%? Nici Convenția Democrată Română, în perioada de glorie, nu a luat acest scor, Alianța DA, în 2004, a luat puțin peste 30%, PDL, în 2008, pe val, cu Băsescu în forță, a obținut tot puțin peste 30 de procente... Dar acum, cu atâtea probleme în PNL, la nivel central și județean, cum de s-a stabilit o țintă electorală atât de înaltă? Poate cu scopul de a se decapita conducerea actuală a PNL Vrancea după alegerile parlamentare? Cine are motivație să muncească în așa manieră încât filiala județeană să se apropie, măcar la vreo 5 procente, de scorul stabilit? Cine/cum se va mobiliza? Cică cei 3 candidați de pe locurile visate eligibile ar trebui să se arunce în bătălia electorală cu capul înainte și să mobilizeze activul de partid și simpatizanții din teritoriu. Cine sunt aceștia și ce pot face ei? Președintele filialei, Cătălin Toma, este primul pe lista pentru Senat. A câștigat al treilea mandat de primar al comunei Jariștea, cu scor mare, dar nu a reușit să capaciteze partidul pentru a diminua din forța PSD din județ. Modul în care a condus filiala de la începutul anului reprezintă una dintre cauzele principale ale tensiunilor interne care au explodat zilele acestea. Trecut la Senat deși voia pe primul loc la deputați, respingerea de către colegi a ”surprizei” Cornel Noană, nemulțumirile unor apropiați îi vor șubrezi poziția, influența în partid și capacitatea de a mobiliza activiștii și alegătorii. Principalul contestatar și rival al lui Cătălin Toma, în speță Ion Ștefan, a obținut o parte din obiectivele declarate cu puțin timp în urmă: nu l-a dat jos pe Toma din fruntea partidului, nu și-a impus listele sale de candidați dar a fost desemnat pe locul întâi pe lista pentru Camera Deputaților, cea mai importantă poziție și singurul loc eligibil sută la sută. Putem spune că a obținut, practic, o victorie în fața lui Toma. Dar va mai fi el interesat să alerge și să se implice în campania electorală, așa cum a făcut-o la alegerile locale, pentru a mobiliza peneliștii din teritoriu? Ion Ștefan a luat la locale 36% în Focșani, cum va scoate 38% pe județ, la alegerile parlamentare? Cât despre candidatul de pe locul al doilea de pe lista pentru Camera Deputaților, Liviu Bostan, acesta nu s-a dovedit niciodată un ”aspirator” de voturi, un politician implicat, cu notorietate și priză la public. Fără bube politico-financiare, Liviu Bostan este un actor longeviv pe scena politică județeană, fără realizări notabile, liniștit, fără a stârni emoții, tulburări sau sentimente. Conjunctura favorabilă l-a adus în funcția de prim-vicepreședinte al PNL Vrancea. S-a implicat în jocuri de culise care nu au avut, mereu, succesul scontat. Unul dintre acestea este încercarea de a constitui, la braț cu Sorin Hornea (în martie a.c., înainte ca Hornea să fie numit prefect) și în negociere cu pesediști de mâna a cincea, o structură politică județeană pentru partidulețul lui Mircea Geoană. Așadar, cei 3 - Toma, Ștefan, Bostan - trebuie să tragă tare pentru a ajunge în Parlament și să facă imposibilul pentru a obține 38% la alegerile parlamentare din 11 decembrie.

Cum nu a existat cu adevărat o negociere între taberele din filială, nemulțumirile persistă și chiar se amplifică. Sigur, nu puteau ajunge toți aspiranții îndreptățiți sau cu șanse pe puținele locuri considerate eligibile, dar nici nu s-a încercat o mediere reală, nu s-a discutat deschis și cu argumente. Printre ”victimele” colaterale după votarea listelor de candidați se numără Cristian Bălosu, Gabriel Postolache, Florin Nedelcu, Paul Ciubotaru, Cătălin Buscă. O mențiune specială pentru Cornel Noană, cu experiențe politice negative în PNL, atât cu Nini Săpunaru cât și cu Cătălin Toma. Cât despre Nini Săpunaru, acesta fusese scos din calcule de mai mult timp, la nivel central și județean. Nemulțumiții din PNL ar putea ridica probleme statutare și procedurale legate de votul dat în ședința BPJ. Listele de candidați votate în BPJ au fost diferite față de cele votate în ședința CJEx de duminică și, din această cauză, ar putea apărea contestații și chiar reluarea votului.

În fine, la momentul acesta, cu datele prezente, probabil că lui Oprișan îi va fi la îndemână să ”dea” al cincilea post de deputat de Vrancea unuia dintre favoriți - ALDE sau PMP. În principiu, PSD nu va putea lua mai mult de 60% la alegerile parlamentare din 11 decembrie, ceea ce înseamnă un senator și 3 deputați. Cu redistribuirile de rigoare, PNL s-ar putea baza doar pe un mandat de deputat și unul de senator. Astfel, rămâne ”disponibil” un mandat de deputat, pentru care se vor bate PNL, pe de o parte, și sateliții PSD, de cealaltă parte.   

Liberalii vrânceni trag tare să se înfrângă din nou

Ultimele zile de luptă în PNL Vrancea, urmate de lins rănile. Așa se prefigurează situația din acest moment din filiala județeană. Tensiunile s-au exacerbat și fiecare tabără și-a ales drumul său, în paralel, pe care să meargă până la capăt. Indiferent de capăt - prăpastie, lumină, haos - pare că nimeni nu vrea să cedeze. Președintele PNL Vrancea, Cătălin Toma, și fostul candidat la Primăria Focșani, Ion Ștefan, nu par a găsi vreo portiță de comunicare. Fiecare își face echipe de candidați ca într-o joacă de copii. Politica nu este nici pe departe o joacă de copii, dar mulți care activează în politică nu dau semne că s-ar fi maturizat. În organismele de conducere ale PNL Vrancea, chiar președintele Toma pare a fi în inferioritate. Nu cred că nu știau cei din interior despre acest lucru. Dar fiecare a mers cu încăpățânare pe drumul lui, fără o minimă intenție de a dialoga, de a găsi puncte comune, de a negocia, în definitiv, orice poziție. Pe lângă curvă, politica este și arta compromisului. De negociere și compromis are nevoie PNL Vrancea în acest moment. Dar mai are vreunul dintre lideri capul limpede pentru așa ceva, măcar în ultimul ceas?

Războiul intern din PNL Vrancea are un câștigător detașat, de pe margine: PSD. Fără să se străduiască, fără consum de energie, PSD&Oprișan își adaugă puncte procentuale la scorul din 11 decembrie. În ritmul ăsta în care peneliștii își dau la cap unii altora, pesediștii nu pot decât să râdă mulțumiți de pe margine și să-și facă mendrele în continuare, fără emoții. Opoziția este prea ocupată cu luptele fratricide, cu liste nenumărate, cu strategii de doi lei. Parcă e o întrecere socialistă în PNL Vrancea pentru a se autodepăși în acțiuni fără sens (să fiu eufemistic). Peneliștii țin să demonstreze că nu au înțeles nimic din istoria politică recentă, din ceea ce s-a întâmplat în ultimii 26 de ani măcar în politica județeană. Responsabilitatea pentru această situație se împarte între mai mulți lideri, plecând chiar de la președintele filialei și ajungând până la primari și șefi de organizații locale. Sigur, este, încă, timp pentru ca cele două grupări să lase orgoliile deoparte și să negocieze, eventual sub patronajul vreunui lider din conducerea națională. Răul nu a fost făcut în totalitate, se poate repara situația, în bună măsură. Dar se va dori cu adevărat? 

PSD grăbește realegerea viceprimarilor Focșaniului

Primarul municipiului Focșani, Cristi Misăilă, a convocat pentru marți, 20 septembrie, ședința ordinară a Consiliului Local din această lună. Cutuma stabilită de consilierii locali de mai mulți ani, în mai multe legislaturi, este ca ședințele ordinare ale Consiliului Local Focșani să se desfășoare în ultima zi de joi a fiecărei luni. Dar luna aceasta, primarul Misăilă a anunțat convocarea ședinței CL mai devreme, pe 20 septembrie, în vreme ce ultima joi este pe 29 septembrie. De asemenea, în premieră, ședința programată peste 5 zile are cea mai ”săracă” ordine de zi din toate ședințele ordinare de până acum - doar 10 proiecte de hotărâre, dintre care 3 vizează problema viceprimarilor. Graba primarului nu poate fi explicată decât prin dorința majorității PSD-PMP/UNPR-ALDE-independent de a-și repune în funcție viceprimarii suspendați în urma contestației în instanță, depusă de prefectul județului în luna august. Săptămâna trecută, Primăria Focșani a primit o adresă din partea Tribunalului prin care se anunța suspendarea de drept din funcție a celor 2 viceprimari, Marius Iorga și Ionuț Mersoiu. După câteva zile, PSD a anunțat, printr-un comunicat de presă trimis în seara zilei de 14 septembrie, că viceprimarii Focșaniului au demisionat pe 13 septembrie pentru ca procesul dintre Instituția Prefectului Județul Vrancea și Primăria Focșani să nu mai aibă obiect. Instituția Prefectului ceruse administrației focșănene să revină asupra unor hotărâri adoptate în ședința de constituire a Consiliului Local, din data de 1 iulie, care nu respectau prevederile Ordonanței Guvernului nr.35/2002 privind regulamentul-cadru de constituire și organizare a consiliilor locale. Atât consilierii majorității cât și primarul Misăilă și secretarul municipiului nu au considerat necesar să ia în considerare solicitarea Instituției Prefectului și să revoce hotărârile respective.

Prin urmare, primele 3 proiecte de pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului Local Focșani vizează cele două demisii și alegerea viceprimarilor. Cel mai probabil, majoritatea PSD-PMP/UNPR-ALDE-independent, formată din 13 consilieri, va desemna drept candidați pentru cele două posturi de viceprimar tot pe Marius Iorga (PMP/UNPR) și pe Ionuț Mersoiu (PSD). 

Trei luni până la parlamentare. Cu cine votăm?

Peste 3 luni, pe 11 decembrie, românii sunt așteptați să voteze senatorii și deputații care să-i reprezinte în următorul mandat de 4 ani. Imaginea politicienilor și a Parlamentului României, în general, este una dezastruoasă în ochii românilor, așa că partidele ar trebui să facă eforturi serioase de a se reforma și de a promova oameni de calitate pentru a-și mai spăla și îmbunătăți propria imagine. Se pare că, și de această dată, cuvântul reformă va fi mai mult un slogan, cu mici inserții pozitive, pe ici-colo. Prea puține schimbări reale, de substanță, se anunță și în proxima campanie electorală+viitorul legislativ. 

Dar ce vom avea la Vrancea? În primul rând, un număr mai mic de parlamentari - 7: 2 senatori și 5 deputați. În al doilea rând, la scrutinul din 11 decembrie se revine la sistemul de vot pe liste de partid. Să vedem partidele cu cine se prezintă pe aceste liste. Dintre cei 6 parlamentari PSD aleși în 2012, doi nu mai sunt în funcție: Miron Mitrea și Victor Roman. Și nici nu mai candidează. Un altul, parașutat pe la noi de la sute de kilometri depărtare, Petru Filip, nu cred că-și va mai regăsi locul pe lista din Vrancea. Ceilalți 3 au, fiecare, șanse importante de a continua încă un mandat în Parlament: Angel Tîlvăr (recent numit și președinte al PSD Diaspora), Ciprian Nica și Cristian Dumitrescu. Se vorbește însă, în mediul politic, de posibile nume noi pe care șeful PSD Vrancea le-ar dori promovate în viitorul legislativ național. Ar fi vorba chiar de el însuși, Oprișan vizând și o funcție de conducere în Senat sau Camera Deputaților. Și așa, de câțiva ani, șeful pesediștilor vrânceni stă mai mult la București sau în străinătate decât în județ, astfel că un post important la nivel național nu ar fi o dorință surprinzătoare. Se vorbește, totodată, și de alți aspiranți de fotolii parlamentare, precum Vasile Carnariu, fostul prefect Nicușor Halici sau Vasile Vatră (primarul comunei Gugești). De ce nu și o femeie pe un loc eligibil la PSD Vrancea? Totul depinde, însă, de acordul lui Marian Oprișan, iar în acest moment nimeni nu este sigur de candidatură. În cazul PSD Vrancea, calculele se fac pentru 4 locuri eligibile, cu tot cu redistribuiri: 1 senator și 3 deputați. 

În cazul PNL, un singur nume pare cert: președintele organizației județene, Cătălin Toma. Deputatul Nini Săpunaru nu mai este pe lista de preferați nici la nivel județean nici la nivel național și încearcă să găsească o soluție pentru o nouă candidatură. La rândul său, deputatul Florin Secară nu și-a exprimat, încă, o poziție clară cu privire la o eventuală nouă candidatură. În schimb, prefectul Sorin Hornea și-ar dori un loc eligibil pe listele de candidați PNL. În competiția internă pentru nominalizare s-ar putea înscrie mai mulți membri PNL Vrancea: Ion Ștefan, Cristian Bălosu, Fevronia Stoica, Liviu Bostan, Florin Nechifor, Liviu Macovei, Gabriel Bărculescu, Daniel Drăgan, Norocel Pompiliu Stroe, Dorina Vraciu, Daniel Pancu ș.a. Totuși, la PNL sunt mai puține locuri considerate eligibile. S-ar putea lua în calcul maximum 3, cu tot cu redistribuiri, la noroc: 1 senator și 2 deputați. Însă, pentru a obține acest rezultat, PNL trebuie să ia cel puțin scorul județean de la scrutinul local - 35% - iar partidele mici să nu treacă pragul electoral (să obțină sub 5% în Vrancea, chiar dacă trec pragul electoral la nivel național). 

La partidele mici nu cred că va fi înghesuială pentru candidaturi pentru că doar cu mare noroc ar putea obține rezultate care să le îndreptățească la vreo speranță  la redistribuirea națională a mandatelor, pe baza resturilor de voturi ale fiecărui partid. Noul PMP, fuzionat cu UNPR, îl va avea candidat pe locul considerat eligibil, în urma analizelor sociologice, pe actualul deputat Neagu Murgu. ALDE s-ar putea prezenta în fața electoratului pentru a trece de pragul de 5% și a spera la o redistribuire norocoasă cu Ionel Cel-Mare sau cu foști candidați pe lista de consilieri județeni, precum Maricica Vrabie sau Radu Ignat. N-ar fi exclus nici fostul candidat la Primăria Focșani, Lucian Vulpe, retras în umbră în ultimele luni (asta numai dacă mai vrea să continue în politică). Oricum, voturile pe care le vor obține formațiunile lui Traian Băsescu și, respectiv, Călin Popescu Tăriceanu depind și de evoluții de moment, de jocuri de culise, de interesele de la București, de candidați surpriză etc. ”Vedeta” localelor - USB, acum USR - nu pare a prinde rădăcini, în scurt timp, în județul nostru. Cred că vor avansa liste de candidați (cel puțin așa ar fi normal dacă vor să facă politică) doar pentru a testa ”piața” și a aduna voturi pentru scorul național al formațiunii. Deputatul ex-PNL/ex-UNPR/acum independent (afiliat grupului PRU  al lui Bogdan Diaconu), Laurențiu Țigăeru Roșca, nu pare a-și mai găsi locul pe scena politică. Poate că va candida, de formă, de la formațiunea creată artificial de PSD (și nu numai), dar nimic nu-i sigur. Cât despre alte formațiuni sau alianțe ce s-ar putea forma pentru alegerile parlamentare (de exemplu Alianța Națională cu PNȚCD, a lui Marian Munteanu), acestea vor fi doar de decor. 

Așadar, pentru moment, oferta politică pentru alegerea senatorilor și deputaților pe următorii 4 ani nu pare atractivă. Se pare că nu este cazul să ne așteptăm la schimbări importante, de fond, la surprize plăcute sau la nume care să însemne ceva pentru comunitatea județeană, care să ofere încredere și speranță. Dar, cine știe?    

Laurențiu Țigăeru Roșca a schimbat partidul

Noi mișcări de trupe în Parlament odată cu începerea ultimei sesiuni parlamentare din actualul mandat. Mai mulți senatori și deputați au anunțat că schimbă partidul, în ultimele zile. Astăzi, Senatul și Camera Deputaților și-au început lucrările iar anunțurile privind modificările din grupurile parlamentare au abundat. Printre cei care au schimbat partidul se numără și deputatul de Vrancea Laurențiu Țigăeru Roșca. Acesta și-a anunțat afilierea la grupul deputaților reuniți în jurul lui Bogdan Diaconu – Partidul România Unită. Fost membru PSD, Bogdan Diaconu a înființat, anul trecut, un nou partid cu tentă naționalistă. În ultima vreme, mai mulți parlamentari au anunțat aderarea la această formațiune nouă: Sebastian Ghiță, Mihai Sturzu, Cristian Rizea, Daniel Savu ș.a. Totodată, se vorbește foarte mult de posibilitatea ca Victor Ponta să preia șefia acestui partid în cazul în care nu-și va mai găsi locul pe listele de candidați PSD.
Laurențiu Țigăeru Roșca s-a înscris în PNL în anul 2011 și a devenit, la scurt timp, președinte al organizației Focșani. În 2012 a obținut mandatul de deputat USL/PNL, în Colegiul 5 Mărășești. După alegerile europarlamentare din 2014, Țigăeru a demisionat din PNL și s-a înscris în UNPR. Între timp, a încercat o reapropiere de PNL, demers care nu s-a mai realizat. Iar acum, după absorbția UNPR de către PMP, Laurențiu Țigăeru Roșca și-a prezentat demisia din noul PMP și s-a alăturat Partidului România Unită, formațiune care nu are, încă, grup parlamentar.

”Operele” din pușcării, reglementate drastic

Guvernul a aprobat procedura privind elaborarea de lucrări științifice publicate sau de invenții brevetate de către persoanele private de libertate aflate în unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor. Procedura este necesară aplicării reglementărilor potrivit cărora, începând cu 31 august 2016, persoanele care execută măsuri privative de libertate și elaborează lucrări științifice sau realizează invenții în perioada de detenție pot beneficia de o reducere a pedepsei cu maxim 20 de zile, indiferent de numărul lucrărilor științifice publicate pe durata executării pedepsei și numai în baza confirmării caracterului științific al lucrării respective, respectiv a brevetului, în cazul invențiilor. Amintim faptul că aceste reglementări au fost adoptate de Guvern în luna iunie 2016, prin OUG 24/2016.

Guvernul a modificat și completat în acest sens Hotărârea nr. 157/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Potrivit noilor reglementări, confirmarea caracterului științific al lucrărilor se face de către Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS), cu sprijinul logistic al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), care, în baza unei cereri scrise adresate de către deținut conducerii penitenciarului, desemnează aleatoriu trei evaluatori din baza de date. De menționat că evaluatorilor nu li se comunică identitatea autorului lucrării, iar identitatea evaluatorilor rămâne confidențială. În ceea ce privește publicarea lucrării științifice, aceasta se realizează prin grija și pe cheltuiala deținutului, la edituri recunoscute la nivel academic și fără implicarea administrației penitenciarului. În cazul invențiilor, demersurile pentru obținerea brevetului de la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci se realizează exclusiv de către deținut.

Elaborarea de lucrări științifice sau realizarea de invenții în timpul pedepsei privative de libertate se poate face numai în baza unei aprobări obținute în acest sens din partea directorului penitenciarului. La cererea formulată de către deținut se va anexa și o recomandare scrisă privind relevanța tematicii pentru cercetarea științifică și argumentele privind includerea temei într-un domeniu și specializare universitară stabilite de nomenclatorul domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare, din partea unui profesor universitar sau a unui conferențiar universitar din specialitatea în care urmează să fie elaborată lucrarea. De asemenea, este prevăzută expres obligația deținuților de a suporta cheltuielile generate de acordarea

caracterului științific al unei lucrări, respectiv de brevetarea unei invenții, potrivit procedurilor de drept comun.  În plus, activitățile pe care le implică realizarea unei lucrări științifice sau invenții nu pot depăși durata de lucru prevăzută de legislația muncii și nu se pot suprapune cu alte tipuri de activități lucrative sau de altă natură pe care le efectuează deținuții.

Pe perioada elaborării lucrării științifice sau a invenției, activitatea deținutului va fi monitorizată de o persoană desemnată din cadrul penitenciarului, care va întocmi un tabel nominal de pontaj la sfârșitul fiecărei zile. La rândul său, deținutul are obligația de a prezenta zilnic materialele elaborate, care vor fi consemnate într-un proces-verbal semnat atât  de el, cât și de persoana desemnată să-i monitorizeze activitatea. În cazul unei decizii de transferare a deținutului într-un alt penitenciar, activitatea de elaborare a lucrării științifice ori de realizare a unei invenții desfășurată de deținut se suspendă până la revenirea în penitenciar sau până la transferarea în alt penitenciar.

Mircea îl execută pe Hornea

Prefectul județului Vrancea, Sorin Hornea, are de achitat un credit mai vechi iar creditorul a apelat la o firmă de recuperare pentru a-și încasa banii. Această firmă va face recuperarea creditului prin executorul judecătoresc Bogdan Mircea, din Adjud, fratele fostului prefect Dragoș Mircea. Modalitatea de recuperare a creditului este poprirea pe salariul de prefect. Angajatorul, în speță Instituția Prefectului Județul Vrancea, nu a dat curs solicitării executorului privind poprirea pe salariul prefectului și, prin urmare, s-a apelat la instanță. La rândul său, Sorin Hornea a contestat executarea în instanță.
Astfel, pe rolul Judecătoriei Focșani, Secția Civilă, s-a înregistrat, pe data de 17 august, cu numărul 11065/231/2016, acțiunea de executare: petent este Biroul Executor Judecătoresc Mircea Bogdan Constantin, creditor este SC Kruk Internațional SRL, debitor este Hornea Sorin Ionel Florin iar Instituția Prefectului Județul Vrancea are rolul de terț poprit. A doua zi, pe 18 august, s-a înregistrat tot pe rolul Judecătoriei Focșani, cu numărul 1263/173/2016, contestație la executare: Hornea Sorin Ionel Florin este contestator, SC Secapital S.A.R.L. (firmă cu sediul central în Luxembourg, care se ocupă cu preluarea creanțelor de la bănci și instituții financiare) prin SC Kruk Internațional SRL și Biroul Executor Judecătoresc Mircea Bogdan Constantin sunt intimați. La cele două acțiuni depuse, instanța nu prezintă alte amănunte legate de data primei înfățișări.
Nici prefectul Sorin Hornea nu a oferit mai multe amănunte cu privire la acest creditat neachitat pentru care este executat silit.”Este vorba de un credit mai vechi, nu pot să vă spun exact despre ce sumă este vorba și în ce an l-am contractat”, ne-a spus Sorin Hornea. Conform declarației de avere postată pe site-ul Instituției Prefectului Județul Vrancea, la capitolul ”Datorii” prefectul Sorin Hornea figurează cu un credit în valoare de 34.950 de euro, contractat în anul 2005 la Banca Comercială UniCredit Țiriac, scadent în anul 2019. La executarea silită prin poprirea pe salariu se oprește, lunar, circa o treime din salariul debitorului respectiv până la recuperarea creanței.

PNL a stabilit numele noului președinte al organizației Focșani

Reunit ieri seară, Consiliul Județean Executiv al PNL Vrancea a desemnat un nou președinte pentru organizația municipiului Focșani. La propunerea președintelui PNL Vrancea, Cătălin Toma, cel care va prelua (ca interimar) șefia organizației PNL Focșani este consilierul județean Pompiliu Norocel Stroe. Urmează ca propunerea lui Cătălin Toma să fie validată în ședința Biroului Politic Județean al PNL Vrancea de astăzi după amiază.

În ultimele două luni, organizația municipală a avut 3 președinți: Cristian Bălosu, Ion Ștefan și Cătălin Toma (care preluase șefia până la desemnarea unui nou președinte). Până la ședința de ieri, în PNL Vrancea s-au vehiculat mai multe nume de posibili președinți ai celei mai importante organizații locale: Liviu Bostan, Cristian Bălosu, Daniel Pancu, Ion Ștefan, Dorina Vraciu, Paul Ciubotaru. Deși se dorește o calmare a spiritelor, este puțin probabil că numirea în funcția de președinte al PNL Focșani a lui Pompiliu Norocel Stroe va avea darul de a pune capăt disputelor și tensiunilor interne din rândul liberalilor vrânceni. Acesta va fi ajutat de Constantin Trifan din poziția de secretar general și va trebui să-și alcătuiască o structură de conducere cu care să pregătească alegerile parlamentare de peste câteva luni.

Pompiliu Norocel Stroe activează în domeniul afacerilor și provine de pe filiera fostului PDL. Odată cu realizarea fuziunii PNL-PDL, Stroe a devenit secretar general adjunct al noului PNL iar de curând a preluat atribuțiile de secretar general al PNL Vrancea, în urma demisiei lui Georgel Constantin. El a fost ales consilier județean la alegerile locale din 5 iunie. Este posibil ca Pompiliu Norocel Stroe să candideze și pentru Parlament, pe un loc eligibil, în calitate de președinte al celei mai mari organizații locale. Totodată, candidatura lui Stroe ar respecta și negocierile dintre foștii peneliști și foștii pedeliști cu privire la împărțirea locurilor eligibile pentru alegerile parlamentare. Primul pe listă va fi președintele PNL Vrancea, Cătălin Toma. Printre alte nume vehiculate în PNL Vrancea pentru a ocupa o poziție eligibilă (la Senat sau la Camera Deputaților) se numără Nini Săpunaru, Ion Ștefan, Fevronia Stoica, Cristian Bălosu, Sorin Hornea.

Alba-neagra cu două treimi în Consiliul Local Focșani

Matematica și interesele politice ajung rareori la un numitor comun. Matematica este o știință exactă, pe când politica se joacă, cel puțin la noi, numai pe nisipuri mișcătoare. Se afirmă, se confirmă, se neagă, se înfierează, se întoarce, se nuanțează, se aprobă, se respinge etc. același lucru, de multe ori, în aceeași zi sau într-un interval scurt de timp, de aceleași persoane, în funcție de interese. O situație confuză, de acest gen, s-a petrecut în ședința Consiliului Local Focșani din data de 28 iulie. Proiectul aflat în dispută a fost la nr. 24 de pe ordinea de zi: ”aprobarea încredințării în folosință gratuită Direcției de Dezvoltare Servicii Publice Focșani până la data de 31.03.2021 a obiectivului de investiții ”Amenajarea spațiului verde Cartier Mîndrești, Cartier Focșani Sud și Cartier Laminorul”, având suprafața de 122.844 mp”. Acest proiect se încadrează în prevederile art.45, alin.3 din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale - ”hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcție”. Consilierii locali PNL au solicitat explicații cu privire la modul în care Direcția de Dezvoltare Servicii Publice va reuși să întrețină toate aceste spații verzi și alei, ținând cont de numărul redus de personal și utilaje. De cealaltă parte, majoritatea PSD-UNPR/PMP-ALDE-independent a susținut că se vor rezolva toate problemele (deși sunt spații verzi deja uscate, înainte/după recepția lucrărilor), în ciuda lipsurilor unității din subordinea Primăriei Focșani. De menționat că lucrările de amenajare a spațiilor verzi din cele 3 cartiere ale Focșaniului s-au ridicat la suma de 8,4 milioane de lei. Deși nu s-au stabilit în mod clar modalitățile prin care Direcția de Dezvoltare Servicii Publice Focșani se va achita de această nouă responsabilitate, cei 13 consilieri ai puterii au votat proiectul de hotărâre iar ceilalți 7 consilieri PNL nu. În acel moment, s-a ridicat, firav, problema valabilității/ legalității votului/ adoptării proiectului respectiv cu 13 voturi din 20 de consilieri în funcție. Imediat, secretarul municipiului, Eduard Corhană, cel care avizează legalitatea actelor din administrația focșăneană, a precizat că proiectul a trecut. În opinia sa, 13 înseamnă două treimi din 20. Matematic, două treimi din 20 înseamnă 13,32. După cum se vede, 13 este mai mic decât 13,32 și, în consecință, 13 nu reprezintă, matematic, două treimi din 20. Probabil că PSD și secretarul Corhană au interpretat că se poate rotunji în minus votul, astfel încât proiectul a fost adoptat cu mai puțin de două treimi din voturile necesare, conform legii. Poate se va găsi și un paragraf normativ care să spună că două treimi se traduce și prin mai puțin de două treimi. Este posibil ca acest punct să facă obiectul unui nou aviz de nelegalitate din partea Instituției Prefectului. Iar până când PNL va reveni la numărul de 8 consilieri și CL Focșani la numărul total de 21, vom mai asista la astfel de interpretări atunci când va fi nevoie de două treimi: 13=13,32=două treimi. Între timp, poate se găsește cineva să lămurească, pe text de lege clar, care este treaba cu fracțiile, subunitățile, treimile, jumătățile etc.   

Primarul Misăilă își aranjează angajarea unui administrator public

Ceea ce se vorbește de câteva luni, așa cum ați putut citi în Vrancea24, PSD vrea să-și planteze cel puțin un om de încredere în coasta primarului municipiului Focșani. Și, cum primar a fost ales candidatul PSD Cristi Misăilă, atunci cabinetul primarului va fi completat, în premieră, cu personal din sursă externă. Astfel, în ședința ordinară a Consiliului Local Focșani de săptămâna viitoare, punctul numărul 13 al ordinii de zi este următorul: ”proiect de hotărâre privind stabilirea criteriilor și procedurii de numire și eliberare din funcție și atribuții ale administratorului public din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Focșani”. Prin urmare, primarul Cristi Misăilă își va angaja un administrator public pe durata mandatului său. Printre numele vehiculate pentru ocuparea acestei funcții (cu rol de conducere, practic, a treburilor Primăriei Focșani) se numără cele ale fostului ministru Iulian Ghiocel Matache și, respectiv, fostului viceprimar Gabriel Ionel Necula. Ambii sunt cunoscuți ca oameni de bază ai PSD, cu legături în tot ceea ce înseamnă mediul politic-administrativ-economic al județului Vrancea - contractele de investiții cu fonduri publice guvernamentale/ județene/ locale, contractele cu fonduri europene ale administrațiilor publice și ale mediului privat, investițiile private, Grupurile de Acțiune Locală etc. Deocamdată, Ghiocel Matache a revenit la Consiliul Județean Vrancea, pe un post de consilier, iar Gabriel Necula s-a întors în mediul privat după ce a fost declarat incompatibil de Agenția Națională de Integritate. Pe lista PSD de trimitere la cabinetul primarului Focșaniului, ca mâna dreaptă a lui Misăilă, s-ar mai putea afla fostul prefect Nicușor Halici (intrat, totuși, într-un con de umbră și ieșit, aparent, din lista preferințelor lui Marian Oprișan). Contactat telefonic, primarul municipiului Focșani ne-a declarat că nu s-a stabilit nimic în privința angajărilor la cabinetul său:”prin acest proiect de hotărâre eu doar am vrut să creez premisele pentru eventuala angajare a unui administrator public. Este un post prevăzut de lege și mă voi supune hotărârii pe care o vor adopta consilierii locali”, ne-a precizat Cristi Misăilă. Conform legii, la cabinetul primarului municipiului Focșani (reședință de județ) pot fi angajați, pe durata mandatului, un administrator public și 4 consilieri personali. Fostul primar Decebal Bacinschi nu a avut niciun angajat personal la cabinetul său pe întreaga durată a celor 4 mandate.

Tensiunile din PNL Vrancea, faza pe amenințări și decapitări

Lunile de vară nu sunt deloc liniștite în PNL Vrancea. După alegerile locale din 5 iunie au început mai multe mișcări de repoziționare și de creare de grupuri de influență pentru a prelua controlul organizației și, implicit, pentru a impune anumiți candidați la alegerile parlamentare din toamnă. Pe indecizia și lipsa unor măsuri ferme, radicale, din partea președintelui organizației județene, Cătălin Toma, s-au accentuat tensiunile dar și disputele și pretențiile personale. Evoluția evenimentelor din PNL Vrancea ați putut-o citi pe Vrancea24, așa că nu mai insist asupra lor. Doar pe scurt: Ion Ștefan a ținut să pună mâna pe organizația PNL Focșani (după ce și-a impus consilierii locali pe care i-a dorit) și, cu ajutorul secretarului general al PNL Vrancea, Georgel Constantin, a reușit să o preia, săptămâna trecută. În prima ședință a PNL Focșani de luni seară, Ion Ștefan și-a stabilit o echipă de conducere care îl avea în prim plan pe Ionuț Filimon, consilier local, cunoscut cu probleme penale de acum mai bine de 10 ani. Numirea lui Filimon ca secretar general al PNL Focșani s-a făcut exact după ce președintele PNL Vrancea solicitase public retragerea din posturile de consilieri a liberalilor cu probleme din trecut, Ionuț Filimon și Viorica Pleșa. Mai mult, Filimon ar fi proferat diverse acuzații și amenințări la adresa colegilor săi de partid, inclusiv a lui Cătălin Toma. Acest lucru a fost urmat de o ședință a conducerii PNL Vrancea, marți seară, în care s-a revocat numirea lui Ion Ștefan ca președinte al organizației municipale, funcție preluată, ca interimar, de liderul organizației județene, Cătălin Toma. De remarcat că, deși au fost invitați, Ion Ștefan, Georgel Constantin și prim-vicepreședintele PNL Vrancea, Liviu Bostan, nu au participat la această ședință. Se pare că, în scurt timp, se va încheia cariera politică în PNL a lui Filimon (și nu numai). ”Ca om politic și ales al unei comunități, am considerat că este important să fiu deschis la dialog și tolerant, cerând însă același lucru celor din jur. Dezamăgirea este mare atunci când oameni care au primit șansa să-și demonstreze buna credință aruncă cu noroi in munca și imaginea unui om, având ca justificare doar propriul interes meschin. Acțiunile și declarațiile lui Filimon Ionuț depășesc orice limită a bunului simț. O vorbă spune că mărul putred trebuie aruncat din coș, altfel strică tot coșul”, a scris președintele PNL Vrancea pe contul său de Facebook.

Apoi, Cătălin Toma a revenit, astăzi, cu un comunicat de presă prin care anunță că are informații că se va începe o campanie negativă la adresa sa în spațiul public, cu scopul de a-l discredita. Liderul PNL Vrancea susține că nu va ceda șantajului sau presiunilor de orice fel.”Le transmit, totodată, tuturor celor care se ocupă, în subteran, cu șantaj și amenințări directe sau indirecte la adresa mea, că nu sunt șantajabil și tocmai de aceea am solicitat demisii din PNL. Dacă aș fi fost altfel decât onest, nu aș fi solicitat colegilor să facem curățenie în partid. Jocurile de culise trebuie să înceteze în interiorul PNL. În altă ordine de idei, PNL Vrancea vrea să respecte procedurile statutare și să ia hotărâri după analize serioase, acesta fiind motivul pentru care s-a realizat o analiză internă înainte de a se lua decizia solicitării demisiilor colegilor cu probleme penale”, explică președintele PNL Vrancea.

Fără a deține informații suplimentare, putem spune că PNL Vrancea va retrage sprijinul politic consilierilor cu probleme din trecut – Ionuț Filimon și Viorica Pleșa – iar secretarul general Georgel Constantin va fi trimis la pensie (așa cum el însuși promisese că se retrage, odată cu încheierea alegerilor locale). De asemenea, nici pe Ion Ștefan nu îl vom mai vedea în prim planul politicii și nici în Consiliul Local Focșani (el și-a anunțat colegii de partid că renunță la mandatul de consilier local). Gestul său ar putea fi urmat și de alți consilieri apropiați. Cu această ocazie, se reduce la maximum influența și posibilitatea de revenire la butoane ale lui Nini Săpunaru. O altă consecință ar fi și reducerea numărului de aspiranți la locurile considerate eligibile de pe listele de candidați pentru Parlament: 2 deputați și 1 senator. Printre aceștia, s-ar putea regăsi Cătălin Toma, Daniel Pancu, Cristian Bălosu, Fevronia Stoica, Sorin Hornea, Laurențiu Țigăeru Roșca, Daniel Drăgan. Perioada imediat următoare este și un test pentru președintele PNL Vrancea, Cătălin Toma, de a-și demonstra capacitatea de a lua decizii radicale, de a tăia în carne vie și de a-și asuma reponsabilități și acțiuni care-i deranjează pe unii colegi din partidul său. De modul în care va gestiona situația internă actuală depinde și viitorul său ca lider politic. Cum îţi așterni, așa dormi.