Învăţăm ceva din tragedia asta?

      Nu pot trece peste tragicul accident din Munţii Apuseni chiar dacă în presa naţională s-au spus/ scris multe lucruri. Câteva aprecieri de departe şi, zic eu, detaşate puţin de emoţia evenimentului:
- s-a remarcat un haos inimaginabil în ceea ce priveşte acţiunea autorităţilor de salvare a răniţilor. Cred că se poate vorbi, cu obiectivitate, de neştiinţă (unii zic prostie). Pentru că nu pot crede că s-a acţionat atât de haotic din interes/ rea-voinţă;
- cică şeful guvernului nu i-ar fi cerut demisia celui responsabil, prin lege, de coordonarea acţiunilor în caz de dezastre, în speţă ministrul de Interne, Radu Stroe. Dacă nu el, atunci cine? Plevuşca;
- a fost demis un secretar de stat din MAI, Cătălin Chiper, focşănean de baştină, ajuns în funcţii politice tocmai activităţii sale de politruc PNL. Mentorul său, Rareş Mănescu, sigur nu-l va lăsa pe drumuri (unde mai pui că, oficial, Chiper a încasat peste 1 miliard de lei vechi în 2012, ca trimis de partid în conducerea băncii de stat EXIMBANK). Acest Chiper, care nu a împlinit, încă, 35 de ani, este cel care s-a zbătut şi a bătut cu pumnul în masă, după ce a ajuns la minister, în faţa liderilor PNL Vrancea, ca să-şi pună unchiul şef la ELECTRICA (deşi nu avea treabă cu sistemul energetic şi nu lucra în instituţia respectivă). Nu a reuşit să-l pună chiar director, dar un şefuleţ tot l-a numit;
- până la urmă, un cameleon politic, supravieţuitor al tuturor guvernărilor post-decembriste, cunoscut, printre altele, drept ''puşculiţa'', zis şi Aleodor Frâncu, şi-a dat demisia din fruntea companiei ROMATSA. Aleodor Frâncu se numără printre clasicii ''ciocoi'' post-decembrişti, cu relaţii şi jocuri de glezne specifice: a semnat hârtie de angajament la secu, s-a înhăitat cu celebrii geambaşi de certificate de revoluţionar (şi nu numai) Dan Iosif şi Bebe Ivanovici, s-a combinat cu Mitrea, Tăriceanu, Berceanu, Ponta, Antonescu ş.a.;
- Ministerul Apărării Naţionale este una dintre instituţiile româneşti foarte bine echipate. De ce nu s-a implicat ministrul Mircea Duşa în operaţiunile de identificare a locului aterizării şi de căutare a răniţilor? Aştepta o directivă de partid (adică de la Ponta/ Iliescu/ Dragnea/ Năstase/ Oprişan) ca pe vremea tinereţii sale de activist comunist de la Topliţa?
- Ponta (şi tot USL-ul) a cerut demisia directorului STS. Culmea, în raportul cu privire la accidentul din Munţii Apuseni, şeful comisiei guvernamentale - cumătrul lui Ponta, vicepremierul Gabriel Oprea - nu specifică nimic despre vinovăţia/ lipsa de reacţie a STS. Păi ori e vinovat Opriş, ori nu e...
- cât despre celebrul doctor Raed Arafat (vărul şi mai celebrului Yasser, Alah ştie), nimic. Super-dotările SMURD... sunt bune la ceva? Există o strategie, vreun plan de acţiune, nişte proceduri de intervenţie în caz de dezastre puse la punct de ''părintele'' serviciului de intervenţie în situaţii de urgenţă din România? Sau toate sunt numai de ''poză'', de politicianism dâmboviţean, să-i manipuleze pe fraieri, să se direcţioneze cât mai multe fonduri către SMURD şi Fundaţia pentru SMURD (sunt multe de lămurit, pe milioane de euro) etc?
- în fine, despre presa noastră, cea de toate zilele: ce festival ''deontologic'' ar fi fost în mass media de toate felurile dacă tragedia s-ar fi întâmplat pe timpul guvernului Boc!!!! De ''guvernul criminal'', ''asasini fără scrupule'', ''demisia'' şi altele asemenea nu mai scăpam!

Pădurile şi milioanele (partea a II-a)

Aşa cum scriam în postarea din 19 noiembrie 2013, câţiva şmecheri din Vrancea (protejaţi politic pe ceva lovele) au făcut multe milioane de euro din tranzacţionarea pădurilor sau din tăierile masive de arbori. Fag, stejar, cireş, brad, carpen, pin ... fără număr şi fără discriminare. Şi nu erau pădurile lor, moştenite sau muncite. Intraseră pe mâna lor (a procuratorilor) prin diverse metode dubioase, la limita/ forţarea/ încălcarea legii. Şi sub oblăduirea organelor de tot felul: poliţişti, procurori, judecători, politicieni, funcţionari, silvicultori. Procuratorii se jucau cu mii de hectare iar proprietarii adevăraţi s-au îmbolnăvit de supărare prin instanţe, ani de zile, pentru câteva parcele moştenite. Unii şi-au găsit mai repede sfârşitul decât dreptul de proprietate asupra pădurilor înaintaşilor. Mai sunt şi acum speţe în instanţele româneşti cu privire la reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor arabile sau forestiere.
Revenind la afacerile de milioane, scriam acum două luni de un grup de procuratori celebri din provincia noastră minunată, în frunte cu inegalabilul şi nemuritorul conu' Alecu Lefter, cunoscător în profunzime al codrilor Vrancei (şi nu numai). Împreună cu alde John Alexe, Cosorul bruneţel sau Scînteieni. Iubitori de copaci doborâţi, ei cumpăraseră şi vânduseră în aceeaşi lună a lui 2006 peste 700 de hectare de teren cu vegetaţie forestieră din zona Cîmpuri. Au luat pe puţin şi au vândut unei firme străine, cu sediul într-o comună din Braşov, în schimbul sumei de 8,7 milioane de lei. Să trăiască! Şi notarul de Panciu (acum deputat de Focşani!?) Ciprian Nica s-a băgat, a autentificat şi a câştigat.
Obişnuiţi cu tranzacţiile de păduri (că doar nu munciseră pentru vreun arbore!), procuratorii noştri cei viteji au pus de o nouă vânzare chiar în prima lună din 2007. De data asta, doar cu puţin peste 200 de hectare, reprezentând două suprafeţe cu vegetaţie forestieră din Slobozia Bradului. Toate actele şi procurile s-au făcut rapid tot la biroul notarului ''preferat'' al lui Marean iar pe 29 ianuarie 2007 aceeaşi firmă străină vira în conturile procuratorilor respectivi aproape 12 miliarde de lei vechi. Să trăiască şi de astă dată! Iar notarul Nica a băgat şi el în cont, oficial (nu ne referim la altele), vreo 250 de milioane de lei vechi. Se pregătea de campania electorală din 2008, nu?