miercuri, 28 ianuarie 2015

Întâmplări adevărate

Aflăm că doi ''adversari'' politici - Vasile Blaga şi Marian Oprişan - sunt invitaţi în aceeaşi seară la postul de televiziune Realitatea TV. Primul, aşa-zisul buldog Blaga, va vorbi, cică, despre ''cum sună planul dreptei ... cum va avea loc marea detronare şi ce sunt dispuşi liberalii să cedeze pentru a-şi asigura susţinerea unei părţi din PSD''. Ei, aş! După el, în faţa narcisistului Rareş Bogdan, s-a aranjat a se înfiinţa Marian Oprişan, care ''face dezvăluiri din zona de foc a PSD'' şi alte bla-bla-uri. Chiar aşa? Mai bine îi chema pe amândoi în acelaşi timp, că tot sunt prieteni de manevre politico-economice pe bani publici. Şi o puneau de o şuetă cu întrebări ''încuietoare'' şi ''dezvăluiri bombă''... de râs.Prietenia Blaga-Oprişan s-a consolidat după inundaţiile din 2005, ambii găsind un numitor comun în modul în care ''trebuia'' să se împartă fondurile guvernamentale pentru refacerea infrastructurii distruse de inundaţii. Unul ca ministru de interne şi celălalt ca preşedinte de consiliu judeţean. Totul prin încredinţare directă şi cu acceptul preşedintelui Traian Băsescu. Vorba unuia de la golden blitz, zis Dan Besciu, după o întrevedere post-inundaţii cu tandemul Marian&Raluca: ''spune-i domnului preşedinte că Marian este om de încredere. Atât.'' Şi uite-aşa s-a mers pe ''încredere'' atâţia ani...
Am auzit că Oprişan se plânge că Băsescu i-ar fi făcut dosar politic, că el se luptă pentru vrânceni, că l-a deranjat pe Băsescu, că i-a încurcat planurile de organizare de alegeri anticipate, că s-a luptat cu ''dictatorul'' şi alte gogomănii ce se plimbă nestingherite prin căpşorul său. Câteva date de adevăr istoric nu ar strica să ştie toată lumea:
- poliţiştii şi procurorii anticorupţie au demarat la începutul anului 2005 anchetele în urma unor sesizări privind modul în care s-au cheltuit fondurile publice până la sfârşitul anului 2004. Nu imediat după inundaţii, aşa cum aruncă Oprişan pe piaţă - în realitate, Oprişan avea, deja, ''stare de urgenţă la P/DNA'';
- firme precum Euroconstruct, Vega ş.a. au interese transpartinice şi, astfel, s-a făcut mai uşor lipeala PSD-PD, apoi şi cu PNL;
- Băsescu a anunţat că ar vrea organizarea de alegeri anticipate în primăvara lui 2005, nu după inundaţiile din Vrancea, din luna iulie. Tăriceanu, Patriciu&PNL s-au codit şi, apoi, au folosit inundaţiile din Timiş, din luna aprilie, drept pretext pentru a se opune alegerilor anticipate. Apoi au venit nenorocirile din vara lui 2005 iar ruptura dintre PNL şi Băsescu s-a adâncit. Nu are nicio legătură cu ''viteazul'' Oprişan;
- în calitate de ministru de interne, Vasile Blaga nu şi-a ascuns simpatia şi sprijinul pentru Oprişan, în perioada 2005-2007. Apoi, legăturile s-au păstrat, Blaga şi Oprişan lăudându-se reciproc în diverse ocazii şi situaţii;
- Oprişan era disperat să se pupe cu Băsescu la orice întrunire până la sfârşitul anului 2011, să se afle în preajma fostului preşedinte, să-şi aducă omagiile şi orice fel de sprijin (doar Băsescu era ''duşmanul'' său numărul unu, cel care îi făcuse dosar ''politic''!). 

luni, 26 ianuarie 2015

La Focşani, unirea cu ''penalii'' se făcu



Un tablou ’’penal’’ au văzut în rândul oficialităţilor vrâncenii aduşi de ’’bunăvoie’’ să îngheţe în ploaie pe 24 ianuarie. Câţiva invitaţi oficiali din PSD au ţinut să fie prezenţi alături de Oprişan şi să-i îndulcească acestuia amarul absenţei greilor Ponta, Oprea, Dragnea. Însă, surpriză (chiar aşa?), oficialii din prim-plan se ’’mândresc’’ cu multe probleme de conştiinţă, de moralitate şi de corupţie. Odată afişaţi norodului din Piaţa Unirii, ne-au tras şi un perdaf propagandistic despre ţară, valori, viaţă mai bună, înaintaşi şi alte populisme care ’’sună ca dracu’’ din gura ăstora. Băi, băieţi, ’’patria se cheamă norodul, iar nu tagma jefuitorilor’’! Şi mare dreptate avea Tudor Vladimirescu acum aproape două secole! Să dăm câteva exemple.
Primadona, Marian Oprişan, mai are puţin şi va primi, după aproape 9 ani, prima sentinţă în procesul în care este inculpat pentru fapte de corupţie. Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, este binecunoscut pentru dosarele şi activităţile sale ca politician precum şi pentru ’’aventura’’ din SUA. Constantin Boşcodeală, primarul municipiului Buzău, este trimis în judecată pentru fapte de corupţie. Florin Ţuţuianu, preşedintele Consiliului Judeţean Dîmboviţa, este cercetat pentru trafic de influenţă şi pentru contractele încheiate de firma sa de avocatură cu administraţiile publice locale. Silviu Ciupercă, preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, este cercetat pentru trafic de influenţă. Florin Tecău, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, este proaspăt implicat într-un scandal sexual pe internet. Marian Neacşu, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, este trimis în judecată pentru conflict de interese. ’’Circarul’’ Nicolae Bacalbaşa, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, este acuzat, printre altele, că a semnat note la securitate despre colegii săi din spital. Miniştrii Liviu Pop şi Sorin Cîmpeanu sunt doi dintre profesorii care l-au apărat vehement şi prin toate pârghiile/ mijloacele pe Victor Ponta în scandalul doctoratului plagiat şi nu au văzut nicio problemă de furt intelectual. Aşadar, câteva ’’mici’’ amănunte despre cei care ocupă funcţii publice importante în statul român şi care ne sfidează în fiecare zi. Inclusiv în zi de sărbătoare naţională.
La finalul manifestărilor de 24 ianuarie, Oprişan a făcut o scurtă şedinţă foto pe bulevardul Unirii cu membrii şi simpatizanţii PSD. Or fi vrut oamenii să aibă o amintire cu atotstăpânitorul judeţului, că nu se ştie când vor mai avea ocazia!?

luni, 19 ianuarie 2015

Atitudini de putere



’’Pisicuţul’’ Ponta îşi revine din pumni. Nu o face singur, că n-are anvergura necesară. Dar este ajutat, în mod neaşteptat, de atitudinea preşedintelui Klaus Iohannis precum şi a liderilor noului PNL. Buimăcit de rezultatul alegerilor prezidenţiale, Victor Ponta părea la pământ, fără orizont politic. Iar Iohannis fusese cocoţat pe un piedestal politic foarte înalt, prea înalt pentru personalitatea de care nu a dat, încă, dovadă. Şi, paradoxal, noul preşedinte s-a dovedit puternic, implicat şi coerent doar în perioada de până la depunerea jurământului. Apoi, după 21 decembrie, a (re)intrat în monotonia cu care s-a/ ne-a obişnuit în fotoliul de primar al Sibiului. Dar fotoliul de la Cotroceni are o cu totul altă dimensiune faţă de cel de la Sibiu. Scriam la câteva zile după alegerile prezidenţiale că Iohannis se bucură de o susţinere populară atât de mare încât poate stabili agenda publică naţională fără probleme. Klaus Iohannis are suportul popular necesar să stabilească direcţiile politice principale în societatea românească, numai să fie conştient de acest lucru. Şi să vrea. Românii aşteaptă mult şi multe de la el. De aceea, preşedintele nu poate sta departe de tumultul societăţii, fără să se implice, însă, în jocurile politice dâmboviţene.
Tăcerea şi discreţia preşedintelui nu sunt de condamnat, aşa cum se grăbesc, unii, să-şi manifeste dezamăgirea şi nemulţumirea. Dar sunt situaţii în care românii aşteaptă ’’ceva’’ de la omul cu cea mai importantă funcţie în stat. În prima sa lună de mandat, preşedintele a avut câteva ocazii în care să transmită acel ’’ceva’’ poporului. A preferat discreţia. Nu a mai propus nici teme/ subiecte naţionale de dezbatere publică. Pare că n-ar prea vrea să fie deranjat. Şi nici să deranjeze pe alţii. Iohannis beneficiază, încă, de încredere populară ridicată. Şi trebuie să exploateze această încredere în direcţia aşteptată de români.
În schimb, Victor Ponta a prins curaj. Îl laudă pe Iohannis în fiecare zi şi îşi consolidează, în acelaşi timp, poziţia în partid şi în fruntea guvernului. Ponta încearcă să-şi refacă, pas cu pas, puterea politică personală. A pus mâna, din nou, pe agenda publică şi îi deschide filele aproape nestingherit. Cu o mină fals afectată/ preocupată, Ponta vorbeşte de proiecte naţionale, de priorităţi, de lege, de Constituţie, de … orice. Încet, premierul îi ia faţa preşedintelui. Un preşedinte căruia pare că-i convine să stea într-un glob de sticlă. Eventual înconjurat de sfetnici transpartinici, gen Mihalache (ex-Iliescu/ Meleşcanu/ Năstase/ Tăriceanu/ Ponta). Sau, poate, ne înşelăm. E doar o perioadă de tranziţie iar preşedintele Iohannis ne va oferi surprize (plăcute şi benefice pentru România). E vorba de celebra ’’linişte’’ politică normală, iliesciană sau aparentă, de tatonare? Se pune batista pe ţambal pentru liniştea … cui? Despre această linişte cu iz puternic de blat, cu altă ocazie.